Cu câţiva ani în urmă, deschideam studiul intitulat Orientări în proza fantastică românească (2014) cu o Pledoarie pentru literatura fantastică. Reiau acum o serie de idei, realizând o nouă pledoarie pentru acest gen de literatură. Spuneam atunci că am descoperit frumuseţea prozei fantastice deja pe vremea adolescenţei şi această pasiune m-a însoţit toată viaţa. Însemnând altceva decât realismul tradiţional transparent şi previzibil, fantasticul promite o fascinantă incursiune în inima misterului, descoperirea unor insolite lumi imaginare. Parcurgând naraţiunile patronate de Oneiros, cititorul trăieşte o mirifică aventură spirituală, fiind obligat să recurgă la un complex şi ingenios act hermeneutic pentru decriptarea simbolurilor, miturilor, a tainelor proliferante din interiorul textului. Proza fantastică ne învaţă că realul este banal doar în aparenţă, adevăratele semnificaţii fiind bine camuflate în spatele cotidianului, dincolo de suprafaţa lucrurilor. Fascinaţia exercitată de această literatură se explică prin faptul că facilitează accesul către necunoscut, îndemnându-l pe omul modern să redescopere pasiunea pentru semnificaţiile ezoterice. (Gheorghe Glodeanu)

* * * Cuprins

O nouă pledoarie pentru literatura fantastică
Feţele fantasticului
Miturile literaturii fantastice
Povestirea fantastică în Franţa
Reperele unei antologii
I. Fantasticul de factură romantică (1830-1850)
Jacques Cazotte (1719-1792)
Charles Nodier (1780-1844)
Honoré de Balzac (1799-1850)
Victor Hugo (1802-1885)
Charles Rabou (1803-1871)
Prosper Mérimée (1803-1870)
Eugène Sue (1804-1857)
Paul Gavarni (1804-1866)
II. Povestirea fantastică franceză între 1850 şi 1880
Gérard de Nerval (1808-1855)
Jules-Amédée Barbey d’Aurevilly (1808-1889)
Erckmann Chatrian
Villiers de l’Isle Adam (1838-1889)
III. Fantasticul interiorizat (1881-1900)
Théophile Gautier (1811-1872)
Guy de Maupassant (1850-1893)
Bibliografie

* * *

Gheorghe Glodeanu (9 decembrie 1957, Carei, judeţul Satu Mare) este absolvent al Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca (promoţia 1981), specializarea limba şi literatura română – limba şi literatura franceză. Titlul lucrării de licenţă: Metamorfozele timpului în proza fantastică a lui Mircea Eliade. Din 1996 este doctor în ştiinţe filologice al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza Poetica romanului românesc interbelic. O posibilă tipologie a romanului (coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. Ion Vlad). Este profesor de literatura română la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca). A debutat în 1981 în revista Tribuna. De-a lungul timpului, a colaborat cu studii, articole şi recenzii la câteva din cele mai prestigioase reviste de specialitate din ţară: Tribuna, Steaua, Familia, Vatra, România literară, Contemporanul, Flacăra, Caiete critice, Luceafărul, Jurnalul literar, Viaţa Românească, Poesis, Art Panorama, Piaţa literară, Mişcarea literară, Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles, Argeş, Tabor, Însemnări ieşene, Mozaicul, România km 0, Paradigma, Alpha, Orizont Literar Contemporan, Verso, Euphorion, Diagonale, Nord Literar, Memoria Ethnologica etc. După 1989, s-a numărat printre fondatorii şi principalii animatori ai unor publicaţii literare, precum Poesis şi Pleiade (din Satu Mare), Archeus, Nord Literar, România km 0 (din Baia Mare). În străinătate, a publicat în revistele Empireuma, Lateral, The Barcelona Review (Spania), Casa del Tiempo (Mexic), Origini. Romanian Roots (S.U.A.), Europa (Serbia), Limba română (Republica Moldova). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1998. Este autorul a 23 de volume de critică literară (sinteze şi monografii). A îngrijit ediţii din operele unor autori, precum: Urmuz, Liviu Rebreanu, Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Grigore Cugler, Anton Holban, Mateiu Caragiale, Max Blecher.