Un sculptor de la Răsărit

• Premiul „Brătianu”, Ministerul Culturii, 2020
• Premiul „Lucian Blaga”, Academia Română, 2022

Studiul-eseu Brâncuși urmărește nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esențializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului.

În acest sens, concluzia cercetării este aceea că opera brancușiană marchează o ruptură fără precedent în întreaga istorie a sculpturii europene, și nu numai, deplasând interesul de pe aspectul ei material, de pe percepția ei explicită ca masă, pe energia lăuntrică, pe imaterialitatea și pe spiritualitatea ei implicită. Revoluția radicală pe care o reprezintă opera lui Brancuși este tocmai mutația pe care ea o propune prin reevaluarea perspectivei răsăritene, nonfigurative și nondiscursive.
Pe pagina de titlu a fiecărui capitol sunt marcați grafic, de către Dalina Bădescu, pașii de la materie la energie, de la întuneric la lumină, pe care îi face Brâncuși în fiecare etapă a operei sale.

SUMAR – Brâncuși:
Sub semnul lui Neptun, în zodia Peștilor… (în loc de prolog)
I. Sculptura romanească sau istoria unei absențe
II. Lecția de anatomie și cursul scurt de istorie a sculpturii
III. De la Răsărit la Apus și retur
IV. În căutarea luminii: de la lumina mediteraneană la focul haric
V. Masa și gravitația sau despre limitele lui Newton
VI. Visul lui Einstein sau de la materie la energie
VII. Peștele și Pasărea sau despre alunecare și zbor
VIII. O paranteză (I): artizanat, eresuri și infrastructură mitologică
IX. Proiectul, privirea și sculptura interioară
X. Energia electromagnetică și forma imaterială
XI. O paranteză (II): Ansamblul de la Targu Jiu sau de la morfologie la sintaxă
XII. Proiectul nematerializat sau despre posibil ca formă finită Cartea are și un rezumat în limba engleză, în traducerea lui Florin Sicoie Sub semnul lui Neptun, in zodia Peștilor… (în loc de epilog) Under the Sign of Neptune, in Pisces…(instead of an epilogue) The essay-study Constantin Brancusi, a sculptor from the East follows the birth and evolution of Brancusi`s work in a double context: on one side, in his formation years environment in Romania, place where the sculpture didn`t exist until the second half of the 19th century, and on the other side, in the Parisian environment, in the most spectacular period of the European modernism. The book analyses Brancusi`s transition from traditional sculpture, that of European origins, in which figurative representation plays a major part, culminating with the exceptional case of Rodin, to non-figurative sculpture, essentialized and spiritualized, in which one can find specific Eastern attitude and philosophy. In this sense, the research conclusion is that Brancusi`s works mark an unpreceded rupture in the entire history of European sculpture, and beyond, by moving the center of interest from its material aspect, from its explicit perception as mass, on its interior energy, its immateriality and implicit spirituality. The radical revolution that Brancusi`s work represents is exactly the change of view that its proposed by reevaluating the eastern perspective, non-figurative and non-discursive.