Albumul prezintă o selecție de 108 imagini in care apar „ferestre insuflețite” din mai multe țări, fotografiate de către Miya Kosei pe parcursul a două decenii. Numărul lor nu a fost ales la intamplare, ci plecand de la ipoteza că ar exista 108 categorii de emoții. Fără a-și propune să epuizeze acest inventar emoțional, Miya Kosei reușește să surprindă „un evantai de trăiri umane autentice, in care fereastra nu este decat un pretext, o ramă pentru emoție”, să se apropie, cu discreție și cu infinită delicatețe, de cei care se oglindesc in ferestre sau privesc lumea prin ele – copii, bătrani, gospodine, muncitori, mame – evitand, totodată, pitorescul facil și artificiile tehnice spectaculoase. Kosei nu neagă puterea de fascinație a imaginii reflectate, dar nici nu capitulează in fața ei, preferand dialogul, unghiurile inedite, cercetarea subtilă a acestor lumi virtuale strălucitoare. Textele semnate de Lucia Terzea-Ofrim, conferențiar la Facultatea de Litere din București, aduc o serie de precizări necesare și de interpretări posibile, completand un demers artistic ce propune „fereastra ca punct de observare a omenescului”.