Ani de cîine (1963) este volumul ce încheie „trilogia Danzigului”, după Toba de tinichea (1959) şi Pisica şi şoarecele (1961). Alcătuit din trei părţi aparent autonome, datorită perspectivelor narative asumate de voci diferite, romanul urmăreşte destinele lui Eduard Amsel (pe jumătate evreu, artist, impresar, profet al miracolului economic, antreprenor) şi Walter Matern (actor, suspect de simpatii comuniste, antisemit, voluntar în armata germană, demascator al trecutului nazist) pe parcursul a patru decenii – înaintea, în timpul şi după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Prietenia celor doi, durabilă şi totodată ambivalentă – o relaţie extrem de complicată de prietenie-ură-trădare –, reflectă istoria Germaniei, este supusă presiunilor acesteia şi se deformează după regulile ei, care nu de puţine ori afectează în profunzime identitatea personajelor.