Cartea aceasta (…) este o carte de excepţie; pe de o parte, pentru că cei care şi-au încrustat numele sub titlurile evocărilor îşi exprimă cu sinceritate admiraţia pentru faptele stareţului sfânt Arhim. Gamaliil Vaida, îndreptate spre perpetuarea destinului sfântului locaş ce adăposteşte istoria scrisă cu înţelepciune şi neştirbită dragoste de ţară de către Mircea cel Bătrân (1386-1418). Pe de altă parte, exemplaritatea cărţii este asigurată de pilduitoarea şi jertfelnica viaţă a celui ales de Dumnezeu, care a trecut în veşnicie în pragul mileniului al III-lea, cu împliniri demne de flacăra candelei ce străjuieşte la căpătâiul sfântului ctitor de 600 de ani şi căreia i-a ţinut flacăra vie cinci decenii şi mai bine. († Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor)