PREFAŢĂ

PROEMIO

ARGUMENT

I. INTRODUCERE ÎN IMAGOLOGIE RELIGIOASĂ (ETNICĂ) ŞI STEREOTIPURI CULTURALE
1. Imagologia ca metodă de cercetare
1.1. Retipărirea stereotipurilor

II. IMAGOLOGIE RELIGIOASĂ (ETNICĂ) ŞI STEREOTIPURI CULTURALE ÎN SCRIERILE POLEMICE ALE LUI MARTIN LUTHER
1. Scrierile lui Martin Luther din perspectiva polemicii
1.1. Introducere în polemică
1.2. Spiritul polemic la Martin Luther
1.3. Două etape ale polemicii luterane
1.4. Polemici împotriva evreilor şi catolicilor
1.5. Polemici politice
1.6. Problemele de sănătate – cauzele polemicii excesive?
Concluzii
2. Aspecte critice din viaţa lui Martin Luther
2.1. Limbaj injurios
2.2. Exortaţii la violenţă
2.3. Raţiunea ca „desfrânată a diavolului”
3. Luther despre turci şi evrei
3.1. Turcii prin ochii Vestului. Sursele cunoştinţelor luterane despre turci
3.1.1. „Turcul” – „nuiaua mâniei lui Dumnezeu”
3.1.2. Turcii ca Antihrist: „violenţi şi obsedaţi de sex”
3.1.3. Turcii asemuiţi cu „papistaşii”
3.2. Schimbare de paradigmă. „Evreul imaginar” şi „evreul real”
Concluzii
4. Biserica Ortodoxă în viziunea lui Martin Luther. Disputa de la Leipzig (1519)
4.1. Introducere
4.2. Scurt istoric al disputei de la Leipzig
4.3. Argumentul „Graeca Ecclesia” în disputa dintre Luther şi Eck
4.4. Încercări de dialoguri reformate cu Scaunul de la Constantinopol
Concluzii

III. IMAGOLOGIE RELIGIOASĂ (ETNICĂ) ŞI STEREOTIPURI CULTURALE ÎN SCRIERILE LUI JEAN CALVIN. STUDIU DESPRE TURCI
Introducere
Recenzia istoriografiei
1. Profilul scriitorului. Aspecte critice din viaţa şi teologia lui Jean Calvin
1.1. Metoda hermeneutică
1.2. Doctrina predestinării
1.3. Geneva – „un hierapolis medieval”
1.4. „Decretum horrible”. Cazul Michael Servetus
2. Imagologie calvină. Studiu despre turci
2.1. Profeţii falşi. Turci, evrei, păgâni şi papistaşi
2.2. Mahomed – „blasfemiator oribil”. Turcii – „bestii brutale”
2.3. Islamul unitarian versus creştinismul trinitarian / 82 2.4. Islamul şi papalitatea – „cele două coarne ale Antihristului”
2.5. Turcii – „flagelul lui Dumnezeu”
2.6. Turcii – „obiectul misiunii divine”
Concluzii

IV. IMAGOLOGIE RELIGIOASĂ/ETNICĂ ÎN SCRIERILE LUI ERASMUS. CONFLICTUL DINTRE TURCI ŞI CREŞTINI. STUDIU DESPRE TURCI
Introducere
1. Evaluare istoriografică
2. Problematica liberului arbitru
3. Imagologie religioasă şi etnică la Erasmus. Studiu despre turci
3.1. Sursa cunoştinţelor lui Erasmus cu privire la istoria otomană
3.2. Musulmanii/turcii – între „Vox Domini” şi „flagellum Dei”
3.3. Turcii – „o rasă barbară cu origini obscure”
3.4. „Turcii nu sunt pioşi şi nu au merite”
3.5. Cei mai periculoşi turci – „turcii din inimă”
3.6. Turcii – „obiectul iubirii divine’’
Concluzii /

V. AFIRMAREA IDENTITĂŢII ŞI LIBERTĂŢII RELIGIOASE ANABAPTISTE ÎN CONFLICTUL DINTRE CREŞTINII ŞI OTOMANII SECOLELOR XVI-XVII
Introducere
1. Secolul XVI – alianţă anabaptisto‑otomană?
2. Secolul XVII în relaţiile anabaptisto-turceşti: schimbare de paradigmă?
Concluzii

VI. INFLUENŢA AMENINŢĂRII OTOMANE ASUPRA IMINENŢEI PARUSIEI ÎN TIMPUL REFORMEI (SECOLUL AL XVI‑LEA)
1. Introducere. Iminenţa parusiei în timpul Reformei
2. Influenţa pericolului otoman asupra escatologiei reformatorilor
Concluzii

VII. INFLUENŢA AMENINŢĂRII OTOMANE ASUPRA REFORMEI PROTESTANTE (REFORMATORILOR)
Introducere
1. Diferite paradigme ale interpretării istoriei religioase
2. Influenţe otomane asupra definirii Europei şi consolidării Reformei
3. De la providenţă la (geo)politică
4. Interese strategice mutuale
5. Luther – autoportret moral
6. Turcii în viziunea reformatorilor. Paradoxuri în interpretarea lui Martin Luther
Concluzii

VIII. TOLERANŢA RELIGIOASĂ ÎN IMPERIUL OTOMAN ŞI ÎN EUROPA SECOLULUI AL XVI‑LEA
Introducere. Studiu comparativ
1. Comunităţile nemusulmane din Imperiul Otoman (millet)
2. Mărturii ale călătorilor protestanţi despre catolicii din Imperiul Otoman
3. Secretele longevităţii Imperiului Otoman
Concluzii

IX. „CALVINO-TURCISMUL” ÎN EUROPA CENTRALĂ
1. Dezvoltarea conceptului de toleranţă religioasă în Transilvania
1.1. Definirea „calvino-turcismului” în contextul binomului „politico-religios”
1.2. Edictul toleranţei religioase şi cele patru religii receptae
1.3. Unirea din 1600 în contextul autonomiei Principatului Transilvaniei
Concluzii
2. Imagologie artistică – covoarele otomane din Transilvania – simbol al „calvino-turcismului”
2.1. Introducere. Condiţii favorizante şi tipuri de covoare
2.2. Ipoteze cu privire la existenţa covoarelor otomane în Transilvania
2.3. Covoarele otomane: între scopuri utilitare, culturale şi religioase
Concluzii
3. Graniţele estice ale Reformei şi Islamul
4. Socianismo-turcismul
5. Studii de caz ale socianismo-turcismului: Iacobus Paleologus, Fausto Sozzini, Ferenc David, Giorgio Biandrata şi contactele lor cu Transilvania (Cluj)
Concluzii

X. CONCLUZIILE CERCETĂRII