Numărul din luna aprilie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr Educația civică pe bune, un instrument indispensabil în formarea cetățenilor activi de mâine este semnat de Maria Cezar, asistent de proiect în cadrul Asociației Expert Forum, și ne vorbește despre programul Școala pentru Democrație care și-a propus să creeze un mediu inovator de învățare pentru profesorii de liceu și gimnaziu care doresc să descopere instrumente alternative, moderne și mai ales eficiente de predare a educației civice în România. Acest program a pornit în 2013 din dorința de a susține profesorii din România în demersurile lor de a ajuta tinerii să devină cetățeni activi, bine informați, care dispun de instrumentele necesare pentru a se implica în rezolvarea problemelor comunității lor. Programul Școala pentru Democrație are două componente principale: cea de învățare care constă într-un training intensiv de 6 zile și cea de practică în care profesorii participanți implementează proiecte civice la nivel local, cu sprijinul EFOR și al întregii comunități.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 26 - 29 februarie 2020, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Practică judiciară neunitară

Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluții ce ilustrează apariția unei jurisprudențe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că privește interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că privește o normă cu implicații imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător drd. Răzvan Anghel analizează Obligația de plată a dobânzii și a penalităților de întârziere pentru indemnizația de șomaj încasată de salariatul reîncadrat în muncă după anularea deciziei nelegale de concediere.

Despre arbitraj pentru justițiabili și profesioniști

În cadrul rubricii realizate de dr. Beatrice Onica-Jarka, vicepreședintele Institutului Arbitral Român, semnează articolul din acest număr Permit reglementările legale actuale arbitrajul obligatoriu? În concepția Codului de procedură civilă – nou și vechi – arbitrajul este esențialmente voluntar sau convențional, adică se întemeiază pe convenția părților și se organizează la solicitarea părților. Nu există nicio prevedere în legislația procedură generală prin care să fie reglementată o altă formă de arbitraj derogatorie de la arbitrajul voluntar sau convențional. Chiar unele reglementari speciale care au fost interpretate ca introducând în anumite domenii arbitrajul obligatoriu se fundamentează în realitate tot pe arbitrajul voluntar și pe convenția părților, prin raport la același Cod de procedură civilă. Acest articol propune o analiză a reglementărilor actuale legale și administrative prin raport la care ar părea incident arbitrajul obligatoriu, precum și conotațiile juridice reale ale acestor reglementări.

Dreptul afacerilor

Articolul Autorizarea convocării adunării generale a acţionarilor de către Tribunal. Respectarea dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti de autorizare a convocării vs. respectarea dispoziţiilor legale privind convocarea, semnat de dr. Dragoș Călin, propune spre analiză publicarea convocatorului adunării generale a acţionarilor şi a completării acestuia care se realizează cu respectarea dispoziţiilor legale, aspecte ce conduc la respectarea dreptului de informare al acţionarilor; cu atât mai mult decât atât mai mult cu cât acţionarii cărora le-a fost adresat anunţul de convocare al adunării generale a acţionarilor nu au fost parte în dosarul de autorizare a convocării adunării generale, astfel aceştia au cunoştinţă de data adunării generale fixată prin convocator şi nu de datele stabilite de instanţă în hotărârea de autorizare a convocării.

Drept privat

Articolul Acceptarea moștenirii, semnat de judecător lect.dr. Doru Trăilă. Prin „acceptarea succesiunii, succesibilul nu dobândește niciun drept, el numai consolidează dobândirea care s-a produs de plin drept de la data deschiderii succesiunii și pierde posibilitatea de a renunța la acea moștenire”. Acceptarea succesiunii, în funcție de modul în care se raportează succesibilul, este fie voluntară, la rândul ei de două feluri – expresă sau tacită, fie ca urmare a aplicării unei sancțiuni pentru săvârșirea anumitor fapte, fiind așadar forțată. Ca natură juridică, acceptarea moștenirii este act juridic unilateral, iar efectul, așa cum menționam mai sus, este consolidarea calității de moștenitor, definitivând transmisiunea succesorală care a operat la data deschiderii succesiunii.

Drept public

Comentariul Deciziei civile nr. 655/07.02.2018 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, semnat de dr. Dumitru-Daniel Șerban, privind abaterea disciplinară a unui funcționar, decizia de sancționare disciplinară și raportul comisiei de disciplină. Speța evocată concretizează o problemă recurentă atât în dreptul administrativ, cât și în acela al muncii – determinarea dacă actele de pedepsire disciplinară a salariaților care nu respectă cerințele impuse de lege sub sancțiunea expresă a nulității absolute sunt cu adevărat ori nu lovite de nulitate absolută (casus belli). În pofida clarității exprimării legiuitorului în Codul muncii, Codul administrativ și nu numai, problema generează soluții divergente și, din păcate, nu și-a găsit o soluție judiciară tranșantă, o rezolvare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Comentariul își propune argumentarea câtorva chestiuni de drept, pornind de la criticarea soluției jurisprudențiale la care s-a oprit Curtea de Apel București, inconsecventă cu propria practică majoritară. Normele de drept material încălcate și, implicit, aplicate greșit de către Curte sunt cele ale art. 50 alin. (3) și (4) din H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină.

Drept penal

Articolul Efectul recursului compensatoriu asupra acordării despăgubirilor bănești solicitate pentru condiții de detenție din penitenciar, neconforme art.3 din Convenția europeană a drepturilor omului, semnat de comisar de poliție penitenciară Radu-Vlad Pojan. Articolul tratează problema compensațiilor pentru condițiile de detenție inadecvate din sistemul penitenciar românesc, cu accent pe relația dintre „recursul compensatoriu” și acordarea despăgubirilor bănești pe calea internă, de drept comun, a acțiunii în răspundere civilă delictuală. Obiectivele articolului constau în analiza remediilor compensatorii interne aplicabile în cazul condițiilor de detenție, a căror deficiențe au condus la încălcarea art. 3 din Convenție, precum și a relației dintre acestea, din perspectiva obținerii de despăgubiri bănești.