În acest sens, prezentul volum conține trei părți, iar prima secțiune reprezintă studiile realizate de profesorii universitari dr. Iulian Boldea și dr. Cornel Moraru, de conf.univ.dr. Luminița Chiorean. Complexitatea abordării lor, rămâne și în discuțiile construite în timpul conferinței, în sfaturile și punctele de vedere pe care le-au lansat pentru fiecare lucrare în parte.
A doua secțiune propune atenției mentalitatea, personalitățile, precum și limba, toate ca elemente ale unui spațiu simbolic al multiculturalității. Studiile semnate de Angela Precup, Maria-Daniela Ciucan, Mia Chindriş, Florina Moldovan-Lircă, Cristiana Hâruța, Maria Stamatoiu, Andreea-Nora Pop oferă o imagine amplă asupra multiculturalității definind conceptele: educație multiculturală, exilul, identitatea, limba, licențele poetice. De asemenea, sunt oferite și modele didactice specifice unei activități dominant postmoderne și se prezintă imaginea unor critici literari, avându-și originea în spațiul mureșean.
În schimb, ultima parte a volumului, care ocupă un număr mare de pagini, este dedicată modelelor de lectură plurală. Punctele de vedere oferite de Mihaela Chribău-Albu, Ioana Nemeș, Casiana Mirela Cozma, Andreea Maria Sâncelean, Oana Codarcea, Ana Valeria Stoica, Angelica Băieţan, Monica Șimon, Adriana Loredana Dan, Bogdan Rațiu, Adela Rezan, Melania Bândilă, Cristina Matei, Raluca Marian aduc în discuție nuvela fantastică, erosul, visul, jocul de cuvinte, textul narativ, textul postmodern, mitul mioritic, masca, alegoria, dramaturgia, istoria, ficțiunea, limbajul poetic, cuvântul, semnul, simbolul, timpul. Aceste analize valorifica opera Ninei Cassian, a lui Mircea Eliade, Şerban Foarţă, Lewis Carroll, Radu Petrescu, Mircea Nedelciu, Mariana Marin, Romulus Guga, Mircea Cărtărescu, Marin Preda, Gellu Naum, Nicolae Steinhardt, propunând demersuri interpretative care să se relanseze în viitoare abordări didactice sau în studii critice la adresa operelor autorilor menționați.
Din punct de vedere metodologic, observăm că opțiunile variază și se modelează în funcție de scopul fiecărei lucrări în parte. De la istoria intelectuală a secolului XX, la teoria culturii, la metadiscurs critic, studiul mentalităților, hermeneutică, tematism, abordări didactice, teoria discursului, abordări ale imaginarului și de factură poetică, toate propun demersuri care subliniază disponibilitatea colegilor pentru paradigma pluralității, pentru cercetare și pentru activități didactice autoreflexive, fiind atenți la schimbările recente din domeniul nostru.
Bogdan RAŢIU