Volumul Printre sportivi insistă pe anumite particularități, cvasiinexistente în diversele studii și articole postdecembriste, ale fenomenului sportiv românesc postbelic și se bazează pe un corpus documentar relevant. Conceperea volumului reprezintă un atu, existând un echilibru atât calitativ, cât și cantitativ. Astfel, sub aspectul calității, se remarcă respectarea metodologiei istorice asupra problematizării și, din punct de vedere cantitativ, este de apreciat chibzuința autorului în evitarea unui dezechilibru între numărul de pagini alocat fiecărui capitol.
Încă din partea introductivă este sesizabilă intenția izvoditorului de a imprima lucrării o interpretare obiectivă, pornind de la relațiile internaționale și efectele acestora asupra mișcării sportive mondiale, bazată pe principiul comparației. Totodată, registrul ideologic și propagandistic, redat în primul capitol, este adus la cunoștința lectorului într-o manieră diacronică și analitică. Urmărirea informativă a celor care, în mod real sau eronat, se remarcaseră potrivnic regimului sau puteau fi suspicionați de legături interzise, cu elemente inamice puterii de stat, deschide seria activităților specifice Securității. Mecanismele referitoare la urmărirea informativă sunt înfățișate accesibil, ușurând exercițiul de înțelegere a respectivei îndeletniciri a Rețeaua informativă, o altă preocupare de bază a Securității Statului, aduce clarificări în ceea ce înseamnă colaboraționismul, tipul de legături și finalitatea activității. Cazuistica prezentată limpezește rolul îndeplinit de rețeaua informativă, care se întâlnea, probabil, și în alte ramuri ocupaționale. Un alt aspect, supus unei critici persistente în anii ’90, se referă la răspunderea penală, îndeobște, pentru refuzul înapoierii în țară. Includerea, într-un capitol distinct, este binevenită, deoarece explică felul în care regimul politic interpreta diverse acțiuni ale cetățenilor, considerate infracțiuni, tipurile de acțiuni ale lucrătorilor Securității și efectele juridice și financiare asupra celor condamnați. Precizarea cadrului juridic, competențele organelor de anchetă, instrumentarea cazurilor și verdictele instanțelor de judecată ne sunt mai clare, după lecturarea capitolului. Din parcurgerea volumului,
aflăm că la competițiile internaționale majore, Jocurile Olimpice sau Campionatele Mondiale, ofițerii de informații însoțeau delegațiile sportive, fiind confirmate pe bază de documente. Așadar, tabloul informativ, redat prin diverse lucrări memorialistice sau jurnalistice, este complinit de materialele arhivistice inedite (a se vedea, fondul Ministerul Apărării Naționale). Contemporanii acelor vremi, își pot reaminti emoțiile
stârnite de succesele, eșecurile sau frustrările de la edițiile Jocurilor Olimpice. Ultimul capitol se concentrează pe mișcarea de resort, dar la nivel departamental, fiind urmată de acțiunile Securității în anii ’70-’80 și precizarea unor elemente prevestitoare ale domino-ului politic din blocul totalitar socialist. Concluziile de la finele volumului întregesc efortul autorului în acțiunea de sistematizare și interpretare a informațiilor, fiind însoțite de bibliografia aferentă și indice de nume.
(Mihai Retegan)