Petru Vacarciuc a ilustrat cum nu se poate mai elocvent zicala că omul sfințește locul. Pe unde a trecut în meteorica sa existență pământească, omul acesta a plantat câte un cântec în fiecare suflet de om. De la vestitul cor din Roșiori și până la corul de la Unio Satu Mare, Vacarciuc a adus dovada peremptorie că în fiecare din noi mocnește un cântec. Este destul să vină cineva, înzestrat cu bagheta magică a dirijorului, ca să pună ordine în sonuri, să le armonizeze și să le ridice la un nivel superior de simțire și percepție. (Robert Laszlo)