Scrisă şi publicată pentru întâia dată în 1923, lucrarea lui Ştefan Ciobanu aduce argumentele necesare privind continuitatea culturii şi conştiinţei naţionale a românilor basarabeni în anii aflaţi sub stăpânire rusească.

Conturând mai întâi un tablou al Basarabiei la 1812, dar privind şi „Basarabia din punct de vedere cultural înainte de 1812”, autorul vorbeşte despre tipăriturile bisericeşti din ţinut şi folosirea limbii române în problemele liturgice şi în instituţiile de stat. Un rol aparte îl are compartimentul despre cărţile didactice româneşti din Basarabia (Bucoavnele, Gramatica lui Ştefan Marghella, Gramatica şi „Crestomaţia” lui Iacob Hâncu, Abecedarul şi Gramatica lui Ioan Doncev, dar şi alte cărţi didactice). Limba românească în şcoala basarabeană este unul dintre subiectele cele mai sensibile ale cărţii. Urmează capitolele despre teatrul românesc în Basarabia sub ruşi, o succintă prezentare a scriitorilor basarabeni din epocă, dar şi a publicaţiilor periodice româneşti: Basarabia, Viaţa Basarabiei, Moldovanul, Luminătorul, Glasul Basarabiei, Cuvânt moldovenesc ş.a. Cartea se încheie cu un compartiment privind studiile ruseşti asupra trecutului şi culturii românilor.

Este un studiu dublu util istoricilor, studenţilor şi profesorilor, cercetătorilor, precum şi tuturor celor interesaţi de istoria Basarabiei: a) pentru cunoaşterea istoriei culturii române în Basarabia şi b) pentru cunoaşterea eforturilor istoriografice şi culturologice din interbelic.