M-am născut în Bacău, în 1971.

Sunt Alumni Bacovia’89. De profesie inginer, actual manager, mi-am luat zborul din această școală, matca aspirațiilor mele în viață, apoi.

Din savoarea anilor de liceu, rămân atât suprema recunoștință și bucurie a întâlnirii unor dascăli și oameni de înaltă valoare, virtuți cuceritoare, colegi fabuloși, cât și emoționante spre efervescent baluri de revedere, decadă după decadă, spre anii rămași, aici.

Chemarea spre cuvânt potrivit și frumos – o am dintotdeauna, e zona mea de relaxare pe care am lăsat-o latentă și nu la întâmplare.

Tumult necuprins în energie copleșitoare, melanj de iubire, loialitate, perseverență, curaj și candoare – o fată rafinată în trăiri, o forță justițiară, aș spune, dar nespus de sensibilă. Sunt matricola întâlnirilor mele și a oamenilor din ele. Așa mă prezint.

Am cunoscut, modelat, chiar am format caractere, am cultivat iubire și, cel mai mult, m-am descoperit și redescoperit pe mine permanent, adunând ale mele emoții și vise cu ale mele rădăcini, pe aceeași secantă de dor.

Am gustat bucurii și neîmpliniri ca orice om, tot culeg, și-am adunat caleidoscop de fațete și tipare psihologice de la cei din jur. E o savoare să observ și să mă reinventez, să mă redefinesc la prezent.

Probabil, prea puțin le-am dat prețuire, chiar strălucire, lor, oamenilor importanți, probabil, prea puțin m-am oprit din zborul meu spre-a mea devenire în om mare.

Acum, mai mult ca niciodată, în 2020, când doar teama, presiunea, frica, boala și angoasa respiră și mai consistent s-au calibrat în răceală, subiectivism și mercantilism, am deschis fereastra spre lume, după ce decenii am lăsat să se-așeze în straturi, să decanteze emoții peste emoții, am redefinit valoarea în viața mea și am lăsat-o deschisă spre adevăr. Pentru mine, adevăr e și cuvântul.

Sunt doar o făptură, visătoare, ce-i drept, o mamă ce-și așteaptă puiul să-l mângâie pe creștet în sărut de alint, o fată iubită de bărbatul potrivit, o îmbrățișare caldă a familiei. Sunt mai întâi amprenta de bucurie a mamei și a tatei, a bunicilor mei, oameni și mai simpli, calzi și drepți ca toți bunii din lume.

Mă numesc fericire de April și vin să vă ofer și vouă din emoția mea, doar atât cât puteți să luați în visele voastre și în zâmbet ușor schițat apoi, cuibărit în iubire. Sunt azi ca o urare în zi aniversară venită de la cine n-aștepți.

Sunt doar un cuvânt, nu mai mult.