Avocat, Asociat coordonator Iuga & Asociații

Scopul principal al acestui număr de revistă special este de a contribui la conștientizarea importanței inteligenței artificiale, automatizării, eticii digitale și a securității cibernetice în rândul profesioniștilor dreptului, prin articole ce prezintă stadiul actual de dezvoltare tehnică, problemele pe care aceasta le ridică în planul dreptului și posibile soluții. Aceste soluții vin exclusiv din partea unor autori practicieni ai dreptului (judecători, avocați și mediatori), revista depășind prin aceasta simplul rol de informare. Articolele au fost selectate pentru a atrage toți cititorii interesați de proiecția tehnologiei în domeniul dreptului, iar nu doar profesioniștii dreptului. Deși presupun un anumit nivel de înțelegere tehnică, articolele sunt suficient de clare pentru a informa cititorii care lucrează în afara domeniului tehnic și celui juridic.

Era cu adevărată nevoie de un număr special al revistei dedicat provocărilor pe care tehnologia le aduce în domeniul juridic?

Întrebarea nu poate fi decât una retorică.

Întreaga lume se confruntă în prezent cu a patra revoluție industrială - 4IR (folosirea inteligenței artificiale), după revoluția industrială din 1780-1840 (folosirea aburului), revoluția tehnică (folosirea electricității) din 1870-1920 și revoluția tehnico-științifică (folosirea computerelor) din 1940-1970.

Dezvoltarea inteligenței artificiale a fost și este una exponențială. În 1943 președintele IBM, Thomas Watson, afirma că: „Cred că există o piață mondială pentru cinci calculatoare”. În anul 1997 robotul DEEP BLUE dezvoltat de IBM îl învingea pe Marele Maestru și multiplu campion mondial la șah, Garry Kasparov, iar în anul 2017 robotul ALPHAGO dezvoltat de Alphabet Inc.'s Google DeepMind (Londra) îl învingea pe fostul campion mondial KE JIE la GO, un joc mult mai complex decât șahul. Trecerea inteligenței artificiale în a treia etapă a dezvoltării, cea a detectării și exprimării emoțiilor (a se vedea, de exemplu, robotul Sophia creat de Hanson Robotics din Hong Kong în 2015 și care a devenit cetățean al Arabiei Saudite în anul 2017), face ca „science fiction” să devină „science fact”.

Realitatea virtuală, împreună cu teleprezența și teleexistența este deja simțită, însă ce urmează?

Domeniul juridic nu este ocolit de explozia exponențială a digitalizării, care l-a depășit însă în viteza cu care îmbracă relațiile sociale. Nu e de mirare că au apărut noi modele de afaceri și noi profesii, iar altele au dispărut sau sunt pe cale de dispariție. Dacă până de curând nu se putea imagina o bancă fără casieri, acum nu se poate imagina o bancă fără automate bancare.

În vârtejul acestei furtuni tehnologice pare că dreptul nu există, legile fiind adoptate cu multă întârziere după apariția unor provocări de genul Uber sau a autovehiculelor autonome. În acest context, etica digitală prinde tot mai multă importanță, futurologul Gerd Leonhard identificând cinci noi drepturi fundamentale ale omului: dreptul de a rămâne natural (adică „pur și simplu” biologic și organic), dreptul de a fi mai puțin eficient în raport cu un robot, dreptul la deconectare, dreptul de a fi sau de a rămâne anonim și dreptul de a avea prioritate la angajare în fața unui robot.

Este tehnologia bună sau rea? Tehnologia este neutră, iar folosirea ei fără reguli poate transforma neutralitatea de care se bucură într-o armă împotriva oamenilor. Legile lui Isaac Asimov sunt mai actuale ca niciodată. Cu toate acestea, etica digitală nu trebuie să se transforme într-o frână în dezvoltarea economică și tehnologică, fiind necesar un echilibru între drepturile și libertățile fundamentale ale omului și această dezvoltare.

Tehnologia și automatizarea activităților umane va însemna înlocuirea totală a omului?

Simulările militare și roboții militari sunt o realitate și observăm zi de zi cum dispar profesii pe care nu demult le consideram vitale în activitatea unor afaceri sau instituții, cum sunt casierii de la marile magazine sau arhivarii. Răspunsul la întrebarea dacă roboții vor crea mai multe locuri de muncă decât vor distruge i-a făcut pe unii să se gândească pe bună dreptate la ipoteza unui risc de șomaj în masă în cazul progresului necontrolat al tehnologiei. În prezent nu mai putem face diferență între o anumită profesie și tehnologie pentru că pur și simplu tehnologia face parte din orice profesie.

Un studiu al Universităților Oxford și Yale din 2017 arată că în 45 de ani inteligența artificială va fi mai bună decât omul la îndeplinirea oricărei sarcini și că în 120 de ani va automatiza toate locurile de muncă, dintre care activitatea de traducere până în 2024, scrierea de eseuri școlare până în 2026, conducerea unui camion până în 2027, vânzarea în magazine până în 2031, scrierea unei cărți bine vândută până în 2049 și realizarea de operații chirurgicale până în 2053.

Chiar dacă toate activitățile umane vor putea fi automatizate sau înlocuite de inteligența artificială, tehnologia nu va putea înlocui omul. Albert Einstein afirma că imaginația este mai importantă decât cunoașterea „Cunoașterea este limitată, în timp ce imaginația cuprinde lumea întreagă, stimulând progresul, dând naștere evoluției”. Roboții nu au imaginație pentru că ei pot doar răspunde la întrebări și nu le pot formula. În plus, unii consideră că umorul va constitui ultimul obstacol al înlocuirii omului, respectiv momentul în care roboții vor înțelege o glumă și vor întrerupe o conversație pentru a glumi.

Dave Coplin, fostul directorul executiv al companiei Microsoft din Regatul Unit, arată că în lupta cu tehnologia „omul trebuie să lucreze mai inteligent, nu mai mult”, iar munca lui trebuie să fie una complementară tehnologiei, al cărei control trebuie să îl dețină. Jack Ma, cel mai bogat om din China și cofondatorul Alibaba, susține aceeași idee, respectiv că „Nu-i putem învăța pe copiii noștri să concureze cu roboții, cine va fi mai deștept. Trebuie să-i învățăm ceva unic, astfel încât o mașină să nu ne ajungă niciodată din urmă: valori, credință, gândire independentă, lucru în echipă, grijă pentru ceilalți – abilitățile ușoare – sport, muzică, pictură, arte, pentru a ne asigura că oamenii sunt diferiți de mașini”.

Deși industria dreptului va cunoaște transformări majore, aceasta va supraviețui înlocuirii totale, pentru că dreptul este o artă și pentru că o decizie în ultima cale de atac nu poate fi concepută în mâinile unui robot.

Însă dreptul are nevoie de tehnologie la fel de mult cum tehnologia are nevoie de drept. Justiția nu își poate îndeplini rolul ei în societate fără să fie conectată la realitățile sociale și la mijloacele de interacțiune dintre membrii acesteia.

Migrarea în online a unei părți a justiției a devenit, datorită pandemiei, o necesitate, deschizând calea judecătorului online și, de ce nu, calea judecătorului virtual. Simpla automatizare a sistemului actual judiciar nu este suficientă, fiind necesară pentru online gândirea unei arhitecturi suplimentare cu ajutorul tehnologiei și a unui nou set de proceduri. Pe bună dreptate s-a arătat că „Pentru cetățeni, justiția online oferă o cale de rezolvare pe care azi multe cazuri nu le au și o încredere mai mare în ritmicitatea actelor de procedură, o justiție online fiind mai greu de criticat. De asemenea, justiția online este mai rapidă, mai ieftină și flexibilă, mai transparentă, mai ușor de înțeles și de folosit pentru non-juriști. În plus, este mai accesibilă pentru persoanele cu dizabilități, care nu pot ajunge ușor la instanțe”.

Justiția online nu va înlocui justiția clasică, ci o va completa și întări.

Cum ne vom putea adapta schimbărilor pe care tehnologia le va aduce profesiilor juridice?

Răspunsul pare să îl fi dat deja arabii saudiți care în 2014 schimbau roțile unei mașini din mers. Adaptarea la noile realități nu poate fi făcută decât preluând din mers noile tehnologii, iar nu dintr-o dată, prin înlocuirea totală a modului curent de exercitare a profesiilor. În vederea îmbrățișării tehnologiei profesioniștii din domeniul dreptului vor trebui să conștientizeze importanța tehnologiei și să dobândească minime cunoștințe de specialitate, fără a fi însă necesară obținerea unei diplome de specialitate.

Însă dezvoltarea tehnologică nu poate fi concepută în lipsa securității cibernetice, lipsa unei astfel de securități amenințând inclusiv statul de drept. Compania Cambridge Analytica Ltd (CA) a colectat datele personale de până la 87 de milioane de utilizatori ai rețelei de socializare Facebook prin intermediul unei aplicații numită „This is Your Digital Life”, pe care le-a folosit ulterior în scop politic și de influențare a alegerilor în 2016 în campania electorală din Regatul Unit, „Leave.EU” și pentru campania prezidențială a lui Donald Trump.

Securitatea cibernetică a datelor este la fel de importantă ca securitatea fizică a acestora. Importanța securității cibernetice este direct proporțională cu creșterea volumului datelor și a dispozitivelor interconectate.

Deși în general sunt vizate datele cu caracter personal și de sănătate ale unei persoane, în cazul avocaților sunt urmărite a fi colectate datele compromițătoare ale clienților acestora alături de cele financiare. Avocații sunt obligați să ia măsuri de securitate cibernetică, deoarece această securitate face parte din obligațiile sale de asigurare a secretului profesional și a confidențialității.

Atacurile cibernetice pot viza nu numai datele personale, ci și resursele computerelor în scop financiar – cryptojacking.

Asigurarea securității cibernetice presupune implementarea de către orice organizație a unei culturi de înțelegere a importanței datelor și luarea de măsuri de prevenire și de înlăturare a atacurilor, dar și de conservare digitală.

Un rol important în cazul profesioniștilor care prelucrează date cu caracter personal îl joacă planul de securitate cibernetică și polița de securitate cibernetică.

În încheiere, consider că inteligența artificială și automatizarea nu pot fi abordate decât împreună cu etica digitală și cu securitatea cibernetică, liantul tuturor fiind regulile și normele juridice care trebuie să confere omului dreptul de coordonare și control al tehnologiei și rezultatelor pe care aceasta le aduce, respectiv să îl plaseze deasupra roboților.