Așa cum v-am obișnuit în fiecare an, vă punem la dispoziție o revistă cu tradiție în actualitatea juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu științific și redacțional de excepție, susținută de autori prestigioși care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaționale.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library

• HeinOnline - Legal Research Database

• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna mai al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1-31 martie 2020, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană și Actualitate internațională corespunzătoare lunii martie 2020 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar și evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de dr. Oana Dimitriu, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluții ce ilustrează apariția unei jurisprudențe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că privește interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că privește o normă cu implicații imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător dr. Georgiana Anghel-Tudor analizează Mijlocul procedural de înlocuire a legii penale mai favorabile reținute în actul de trimitere în judecată.

Despre arbitraj pentru justițiabili și profesioniști

În cadrul rubricii realizate de dr. Beatrice Onica-Jarka, vicepreședintele Institutului Arbitral Român, semnează articolul din acest număr Alocarea costurilor în arbitraj – între înțelegerea părților, regulile de arbitraj și lex arbitri care se dorește a fi o incursiune în modalitatea de alocare a cheltuielilor în arbitraj, fie conform înțelegerii părților, fie potrivit regulilor de arbitraj – lex arbitri, prin prezentarea unor mecanisme specifice arbitrajului care permit ca aceste costuri sau cheltuieli să fie ținute sub control sub control sau asigurate, iar arbitrajul să se poată derula și cu resurse furnizate de terți.

Dreptul afacerilor

Articolul Admisibilitatea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ. împotriva unei sentințe de intrare în faliment, semnat de avocat Ruxandra Argăseală, propune o analiză care să releve în final răspunsul la întrebarea: Poate o factură storno constitui temei pentru admiterea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ. și pentru schimbarea în tot a sentinței prin care s-a dispus intrarea în faliment? În articol sunt aduse argumente prin interpretarea prevederilor legislației și a practicii instanțelor naționale, dar și a jurisprudenței CEDO. În final sunt făcute aprecieri cu privire la îndeplinirea condiției de „înscris nou” a facturii storno, precum și în ceea ce privește oportunitatea admiterii unei cereri de revizuire în această materie.

Drept privat

Articolul Este principiul publicității ședinței de judecată respectat, în procesul civil, în situația în care ședința de judecată se desfășoară prin videoconferință?, semnat de judecător Radu-Mihai Necula. În contextul decretării stării de urgență, în cauzele de urgență deosebită în care activitatea de judecată continuă, inclusiv pe perioada stării de urgență, există posibilitatea ca ședința de judecată să se desfășoare prin videoconferință, posibilitate menținută de altfel și prin decretul de prelungire a stării de urgență. În analiză autorul face anumite precizări punctuale cu privire la respectarea principiului publicității ședinței de judecată atunci când ședința s-ar desfășura prin videoconferință, dar oferă și răspunsuri la următoarele întrebări: Este principiul publicității ședinței de judecată respectat pe perioada stării de urgență? Dacă, totuși, în perioada stării de urgență, o parte apreciază că principiul publicității ședinței de judecată nu este respectat, ca urmare a desfășurării ședinței de judecată prin videoconferință, care sunt mijloacele procesuale prin care aceste aspecte pot fi invocate? După încheierea stării de urgență, ședința de judecată se mai poate desfășura prin videoconferință?

Drept public

Articolul Inadmisibilitatea excepției de nelegalitate în practica instanțelor judecătorești, semnat de avocat, conf. dr. Marta-Claudia Cliza și avocat, drd. Sandra-Sophie-Elise Olănescu. Fără să își propună ca în cuprinsul analizei să detalieze aspectele ce țin de procedura de judecată sau justețea soluției aleasă de legiuitor de a lăsa în competența instanței învestite cu fondul litigiului competența de a analiza temeinicia/netemeinicia unui act administrativ (care poate fi o instanță penală, o instanță civilă etc.), autoarele apreciază că numai o instanță specializată de contencios administrativ se poate pronunța într-o chestiune ce ține de legalitatea unui act administrativ, impunându-se ca norma legală să fie luată ca atare și aplicată de judecător, astfel încât orice alte comentarii nu își regăsesc finalitatea, atât timp cât textul legal este în vigoare și aplicabil, nefiind declarat neconstituțional. În considerarea acestui fapt, în articol sunt vizate doar aspecte ce țin de temeinicia criticilor de nelegalitate aduse actului administrativ, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, cu trimitere directă la soluții ale instanțelor de judecată.

Drept penal

Articolul Controverse și dezlegări privind infracțiunea de folosire a prostituției infantile, semnat de procuror, asist.dr. Teodor Manea. Infracțiunea de folosire a prostituției infantile este o adăugire făcută Codului penal prin O.U.G. nr. 18/2016, realizată pe fondul necesității implementării în legislația națională a normelor europene în materia combaterii abuzului sexual asupra copiilor, precum și a exploatării sexuale a acestora. Articolul își propune să analizeze elementele specifice ale infracțiunii, mai puțin abordată în doctrină, dar suficient de des întâlnită în practică încât demersul să fie necesar. Deși la o citire fugară aplicarea textului pare simplă, se ridică totuși o serie de probleme legate de obiectul juridic al infracțiunii, care se reflectă apoi asupra existenței sau nu a unui subiect pasiv, cu consecințe în încadrarea juridică a faptelor în contextul în care se utilizează serviciilor mai multor minori care practică prostituția. De asemenea, este relevant de stabilit cu claritate sfera acțiunilor ce intră în elementul material al infracțiunii, precum și ce înseamnă, în fapt, caracterul subsidiar conferit de legiuitor acestei norme.

Articolul Vagabondajul și cerșetoria. Între politica penală a mizeriei și mizeria politicii penale, semnat de auditor de justiție Horia-Șerban Tiugan. Autorul propune o analiză critică asupra unei dialectici juridice, prin identificarea unei patologii de politică penală ce a traversat, din 1865 până în prezent, reglementările din materia incriminării vagabondajului și a cerșetoriei. Scopul prezentului articol este de a constata carențele incriminărilor ce au ca obiect stări de fapt (comportamente considerate eo ipso ca fiind deviante), iar nu fapte propriu-zise. Totodată, conștientizând incidența unor norme specifice dreptului securității sociale, ale dreptului muncii, precum și regimul propriu al reglementărilor în cazul răspunderii penale a minorilor, sunt avute în vedere prevederile de principiu în legătură cu incriminarea și pedepsirea faptelor de vagabondaj și cerșetorie.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență își păstrează structura, dar și actualitatea: CC, CEDO, CJUE – februarie 2020.

Instrumente

Articolul Principiul separației puterilor în stat – grefă de management organizațional? De ce 3 și nu n?, semnat de lect.dr. Mădălina Voican, constituie o analiză bazată pe analogia dintre principiul separației puterilor în stat și principiul managerial al funcțiilor unei organizații. Teoria propusă argumentează că cele trei puteri ale statului: (1) puterea legislativă, (2) puterea executivă și (3) puterea judecătorească, derivă și se suprapun, în mod corespunzător, cu cele trei funcții ale unei organizații: (1) funcția de decizie, (2) funcția de implementare și (3) funcția de control. Această analiză stabilește astfel criteriul aflat la baza separării puterii în stat și răspunde la întrebarea de ce suveranitatea statului este divizată în 3 puteri și nu n puteri. În partea a doua, studiul detaliază pe rând corespondența dintre fiecare funcție a organizației și puterea în stat aferentă.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Amintiri din vremea izolării.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic și un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.