Cartea are drept scop familiarizarea doritorilor de a cunoaşte istoria Bisericii creştine din primele secole ale erei noastre până la începutul Reformei în Imperiul Romano-German (1517) – eveniment care a marcat o nouă perioadă în istoria creştinismului. Necesitatea cercetării acestei probleme rezidă din faptul că Biserica creştină a constituit fundamentul ideologic al societăţii medievale, iar ulterior a influenţat şi continuă să-şi menţină într-o anumită măsură influenţa şi în societatea contemporană. O problemă deosebit de gravă cu care s-a confruntat Biserica creştină în Evul Mediu au fost ereziile.

În lucrare sunt menţionate că începând cu secolele XI-XII, odată cu apariţia oraşelor (locuitorii cărora erau oameni liberi), în ţările Europei Occidentale apar şi se înmulţesc ereziile, membrii cărora criticau Biserica pentru devierile bătătoare la ochi de la învăţătura lui Hristos, pentru modul amoral de viaţă al clerului (şi în special al episcopilor), fenomen care venea în contradicţie cu învăţătura Bibliei despre sărăcie şi castitate, ereticii propunând diferite soluţii pentru a readuce Biserica creştină în albia adevărată a credinţei, pentru ca ea să revină la „Biserica lui Hristos”. În scopul anihilării mişcărilor eretice Biserica a recurs la cele mai diverse metode: de la încercarea de a-i convinge pe presupuşii ereticii cum că ei „s-au rătăcit”, până la formarea inchiziţiei – cel mai odios instrument al Bisericii catolice în lupta cu ereticii.