Proiectul de cercetare cu denumirea generica Filosofie si Economie a inceput in anul 2015 si, pana in prezent, s-a concretizat prin cele doua volume deja publicate in Editura ASE, avand ca subtitlu Teme si realitati contemporane si, respectiv, Etica si rationalitate economica. Acest al treilea tom – care are ca nucleu teoretic Sensuri ale utilitatii in stiintele socioumane – apare – la fel ca si cele anterioare – in prelungirea unei indelungate si fructuoase colaborari intre membrii Departamentului de Filosofie si stiinte Socioumane din Academia de Studii Economice – organizati, din 2015, si in formula unui Centru de Cercetari – si cercetatori ai Institutului de Filosofie si Psihologie „Constantin Radulescu-Motru” al Academiei Romane, condus de Acad. Alexandru Surdu, actual Vicepresedinte al Academiei Romane. Colaborarea a fost inlesnita si de faptul ca unii dintre membrii acestui departament au si calitatea de cercetatori ai institutului mentionat. De altfel, majoritatea membrilor Departamentului de Filosofie si Stiinte Socioumane colaboreaza sistematic la volume si reviste editate sub egida Institutului de Filosofie si Psihologie „Constantin Radulescu-Motru”, implicandu-se in teme de cercetare fundamentala care fac obiectul unor preocupari stiintifice comune pe termen lung.

Tema generala propusa reflectiei este de o evidenta actualitate, pentru simplul motiv ca traim intr-o lume structurata de un adevarat cult al utilitatii, de mitul atotputerniciei pietei si idealul lui homo oeconomicus; tocmai de aceea consideram ca propunerea tematica a reusit sa stimuleze initiative de cercetare si de colaborare ale unor specialisti din cele mai deosebite domenii, astfel incat sa se obtina – fara vreun plan initial precis in detalii – un relief coerent, mozaicat, neinhibat, al zonelor de confluenta si comunicare ce pot constitui directii incurajatoare pentru viitoare proiecte teoretice inter-, pluri- si transdisciplinare. De aceea, ni se pare semnificativ faptul ca numeroase studii sunt semnate de cadre didactice din Academia de Studii Economice, din Universitatea Bucuresti sau din alte institutii de invatamant superior sau de cercetare, urmarindu-se armonizarea cercetarii specializate cu interogatii deschise catre perspective complementare si catre reflectia de tip filosofic.

Textele volumului reusesc o imagine caleidoscopica a ipostazelor utilitatii in sfera specifica a practicilor economice – fie acestea productive, de piata, marketing, management, publicitate etc. – din perspectiva consecintelor asupra fiintei umane in integralitatea sa. In prelungire fireasca, sunt relevate multiple alte fatete valorice ale utilitatii: in morala, arta, ceremonialuri traditionale, spectacole si competitii sportive s.a.m.d. Fiecare domeniu al vietii sociale isi are criteriile specifice de stabilire a utilitatii, astfel incat exista o varietate calitativa a formelor de utilitate – dispuse intre acceptiunile strict economice si situatiile in care este evidenta utilitatea unor bunuri, creatii si activitati inutile, gratuite, lipsite – prin insasi natura lor – de o finalitate pragmatica.

Din punct de vedere filosofic, se pledeaza pentru o ierarhie axiologica in care utilitatea este tratata ca mijloc in vederea implinirii altor valori, de ordin spiritual si cu implicare nemijlocita in viata cotidiana a oamenilor. Primatul valorilor utilitatii in sistemul valorilor vietii este serios pus sub semnul intrebarii, distantarile critice interogandu-se in privinta legitimarii si legitimitatii sale morale. Semnificativa, in acest sens, este incercarea de a releva temeiurile spirituale care fac posibile si motiveaza efectiv sensurile imediat-pragmatice ale utilitatii, precum si investigarea criteriilor si etaloanelor utilitatii din perspectiva raporturilor complexe dintre simbolic si instrumental in civilizatia contemporana.

Vasile Macoviciuc