“Critic literar, memorialist, eseist, prozator, traducător, regizor, filosof şi gânditor, publicist şi jurnalist cultural celebru în presa scrisă franceză şi română, dar mai ales în radio (Radio Paris, Radiodifuziunea Franceză, Radio Europa Liberă - secţia franceză), Monica Lovinescu a fost cea mai importantă voce feminină a exilului românesc. Este una din cele mai respectate personalităţi europene care s-au opus curentelor totalitare din Europa de Est şi Centrală, dar şi unul din importanţii critici literari europeni. Pentru consecvenţa arătată în apărarea spiritului democraţiei din Est, analiştii au considerat-o un Havel feminin.

Pe calea undelor radio şi în plin Război Rece, Monia Lovinescu raporta mereu societatea românească la fenomenul european şi universal. Timp de aproape trei decenii avea să constituie singurul bastion necenzurat al adevărului şi al spiritului academic ce alimenta publicul românesc cu informaţii din Lumea Liberă. Discursul ei a jucat un rol fundamental în formarea spiritului critic liber şi democratic din România și a politologiei românești post-decembriste. Patriotismul suprem al Intelectualilor critici trebuia să înceapă cu adoptarea unui cod etic care să contracareze spiritul totalitar bazat pe nimicirea fiinţei morale”.

(Angela Furtună , Monica Lovinescu : “Dictionnaire encyclopédique des penseurs d’Europe centrale et orientale (Pologne, Hongrie, République tchèque, Slovaquie, Slovénie, Roumanie, Bulgarie, Balkans, États baltes) depuis 1945” – Paris)

“Pare că anii fasciști '30, sau staliniști '50, la fel ca și anii ceaușiști se întorc cu o putere sporită. Ne aflăm în emergența unei perioade dominate din nou de chipul demonului sadismului și al prostiei încăpățânate”.

(Angela Furtună, Fantomele Generalului)