Începând cu anul 2014, revista Analele Universității din București, seria Drept, va fi publicată într-un singur număr pe an. În paginile acestui număr se regăsesc rubricile tradiționale (Profesori invitați, Doctrină, Tineri Cercetători, Varia), dar și rubrici noi (Conferințe, Recenzii, Tendințe europene).

La prima rubrica intitulată Profesori invitați doamna Marie Annik GRÉGOIRE ne prezintă evoluția ideologiei dreptului din Quebec de la prima codificare din 1866, pentru a arăta că dintr-o filosofie strict axată pe protecția patrimoniului, a evoluat către valorile egalității, autonomiei, demnității și libertății. Conf. univ. dr. Ioana Maria COSTEA propune o analiză în doi pași a conceptului de fraudă TVA, un termen limită reprezentat de adoptarea Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind lupta împotriva fraudei asupra finanțelor financiare ale Uniunii interese prin intermediul legii penale. Lect. univ. dr. Nicolae‑Horia ȚIȚ analizează cele două teze ale art. 713 parag. 3, determinând corelația cu dispozițiile de drept comun și încercând să clarifice aplicabilitatea acestora în cazuri concrete. Prof. univ. dr. Claudia ROȘU şi Lect. univ. dr. Alin SPERIUSI‑VLAD au analizat decizia Curții Supreme printr-un recurs în interesul legii, cu privire la posibilitatea amendării părții conform art. 187 parag. (1) pct. 1 lit. a) C.proc.civ., pentru introducerea, cu rea-credință, a unei acțiuni civile, cereri accesorii, suplimentare sau incidentale, precum și pentru exercitarea unor contestații, evident nefondate, prin aceeași decizie prin care au fost soluționate aceste cereri , să depună în apelul depus la instanța superioară, critici privind amenda judiciară. Asist. univ. dr. Răzvan Cosmin ROGHINĂ explorează pe scurt istoria constituțională a României pre și moderne (care este în principal o istorie a transplantului constituțional). Unul dintre scopurile vizate este de a descoperi individul român care constituie sufletul sau matricea statului național sau de a vedea dacă o Constituție constituie într-adevăr identitate constituțională. Drd. habilitat, profesor Jean Monnet, Olesea PLOTNIC şi Jud. drd. Dorin DULGHERU analizează cum eficacitatea dreptului european al consumatorilor, atât protejarea consumatorilor, cât și reglementarea pieței, justifică mai degrabă crearea unei legi procedurale autonome decât o instrumentalizare a înregistrării din oficiu a căilor de atac. Conf. univ. dr. Octavian CAZAC are în vedere noua lege a clauzelor neloiale conținute în Codul civil moldovenesc modernizat este mai uniformă în toate tipurile de contracte și mai coerentă, protejează părțile contractante care aderă la condițiile standard impuse în diferite scenarii de putere de negociere asimetrică. Av. dr. George ZLATI încearcă să clarifice relația dintre infracțiunea de încălcare a confidențialității corespondenței și infracțiunea de acces neautorizat la un sistem informatic. Scopul este de a testa domeniul de aplicare al art. 302 C.pen. în ceea ce privește corespondența electronică.

La următoare rubrică, intitulată Doctrină, Prof. univ. dr. Flavius Antoniu BAIAS şi Drd. Valentin CÎLȚEA prezintă o analiză detaliată a excepției de neexecutare a contractului și dreptului de retenție în actualul Cod civil, cu referire la practica instanțelor de judecată și la aspecte de drept comparat. Articolul își propune să rezolve marginea dintre aceste două mijloace de apărare judiciară și să pună capăt controverselor îndelung dezbătute în literatura și practica judiciară. Conf. univ. dr. Ion GÂLEA examinează posibile apărări pe care statele le-ar putea invoca pentru a justifica sau scuza măsurile menite să răspundă crizei COVID 19, care prima facie ar putea să nu fie în conformitate cu anumite obligații internaționale. Conf. univ. dr. Radu RIZOIU a încercat să surprindă acele elemente care sunt specifice efectelor pe care le are un eveniment de forță majoră asupra executării acordului de servicii bancare, concentrându-se asupra diferitelor forme de operațiuni de credit bancar, precum și asupra unor forme de depozit de fonduri. Lect. dr. Liviu Gheorghe ZIDARU oferă o analiză asupra provocărilor reprezentate de Pandemia SARS COV2 pentru sistemul de justiție din România, abordarea tradițională, în care toate părțile sunt convocate fizic în sala de judecată - și chiar în același timp – nemai fiind durabilă. Lect. univ. dr. Mihaela‑Augustina DUMITRAȘCU şi Asist. univ. dr. Oana‑Mihaela SALOMIA ridică problema crizelor economice, sociale, sanitare sau geo politice par a se amplifica, impunând reacții și soluții rapide și convergente, și, în aceste condiții, şi apreciază că la nivelul Uniunii ar trebuie creat un mecanism distinct, coerent, care să se activeze în astfel de situații și care să definească rolul instituțiilor UE (managerial/operațional, financiar, structural) și pe cel al statelor membre, cu respectarea principiului egalității statelor membre în fața tratatelor. Lect. univ. dr. Andra‑Roxana TRANDAFIR prezintă Ordonanța de urgență adoptată în martie 2020, în urma stării de urgență declarată ca urmare a pandemiei COVID 19, care, printre altele, a modificat Codul penal și a introdus o nouă infracțiune, care sancționează omisiunea de a declara anumite informații cu privire la posibilitatea de a fi avut contact cu o persoană infectată cu o boală contagioasă. Lucrarea subliniază deficiențele acestor modificări, analizând lipsa de claritate a mai multor noțiuni utilizate de legiuitor, precum și potențialele efecte negative ale unui astfel de mod de reglementare a infracțiunilor.