Pret de lista: | 7000 |
Preț: | 6052 |
Reducere: | 948 lei (14%) |
Cod produs: | 401163 |
Autor(i): | Mircea Muthu |
Editura: | Editura Scoala Ardeleana |
Colectia: | Scoala ardeleana de critica si istorie literara |
Anul aparitiei: | 2021 |
Nr. pagini: | 596 pagini |
ISBN: | 9786067974850 |
Categorii: | Fictiune, Critica literara, Carti |
Volum publicat în colaborare cu Editura Scriptor
În sud-est europenistică, dar și în estetica generală și aplicată, Mircea Muthu continuă tradiția de cercetare clujeană, ale cărei baze le-a pus cel mai strălucit elev al lui Caracostea, D. Popovici. (Marin Mincu)
* * *
O sinteză erudită și pertinentă care probează nu numai existența, ci și persistența unei tradiții autohtone în domeniul esteticii. (Andrei Terian)
* * *
Ca procedură generală, arheologia sa estetică e fidelă unei strategii discursive exersată pe trei paliere – analitică, contextuală și tipologică. Eseul A rescrie estetica vine ca o pledoarie dintr-un orizont transdisciplinar, pentru „regenerarea esteticii, disciplina care nu poate renunța la armătura categorială și nici la proiecția filosofică.” Concluzia finală la dilema destinului esteticii e aceea că o meditație unitară e posibilă și necesară în condițiile schimbărilor de paradigmă științifică [...]. Încercuind numitorii comuni din diversele domenii ale spiritului, estetica rămîne, asemenea discursului filosofic, „expresia conștiinței-de-sine-a-omului-ca-speță”. (Dan-Eugen Rațiu)
* * *
Diagnosticului privind „moartea esteticii” Mircea Muthu îi opune previziunea unei regenerări a disciplinei, criza de legitimare a artei impunînd nu dispariția tuturor instrumentelor, ci crearea unei „armături categoriale noi”. (Corin Braga)
* * *
Estetica subîntinde majoritatea preocupărilor teoretice ale lui Mircea Muthu, dar e prezentă în chip nemijlocit în trei dintre volumele publicate – Alchimia mileniului (1989), Cîntecul lui Leonardo (1995) și Călcîiul lui Delacroix (1996). Toate funcționează în proiectul larg al cercetării drept plăci turnante între estetica aplicată și tomurile dedicate studiilor culturale sud-est europene. (Călin Teutișan)
* * *
Un alt „drum de ispită” pentru cercetător și poate cel mai fructuos este investigarea, la Lucian Blaga, a semnificațiilor conceptului – imagine. (Dorin Ștefănescu)
* * *
„Prospecțiunile lui Mircea Muthu se dovedesc nu numai complementare, ci și convergente în calitatea lor triplă: valorizatoare, ordonatoare și integratoare. El crede în capacitatea de intermediere a esteticii în tentativa ei de menținere a dialogului dintre artă și non-artă, precum și de păstrare intactă a locului său circumscris în industriile culturale de astăzi, după ce a fost erodată nu atît eficiența, cît structura esteticii generale. (Vasile Spiridon)
* * *
În ansamblul creației lui Mircea Muthu efortul sintetic, implicat în preocupările sale de estetică și literatură comparată, se îmbină cu exercițiul analitic de o incontestabilă pregnanță și competență, opera sa critică primind astfel o conformație unitară în pofida diversității acesteia. (Iulian Boldea)
* * *
După un mai vechi și penetrant studiu din 1970 despre „natura esteticului” volumul Studii de estetică românească (2005/2014), lucrare remarcabilă, conține un valoros aplomb valorizator. Și, în plus, acest volum pledează convingător pentru autonomia esteticii, într-o vreme cînd – mai cu seamă în perioada tranziției postdecembriste – esteticul a fost aproape anatemizat și împins în umbră ca o cenușăreasă. (Grigore Smeu)
* * *
Definibilă drept expresia și, mai ales, reflexia cunoașterii de sine a operei de artă ca fapt antropologic, ESTETICA generală și aplicată continuă să rămînă, de-a lungul secolelor culturale, esența ideologiei prin cochilia determinărilor fundamentale precum tragicul, comicul, trivialul ș.a., acestea fiind regenerabile, aidoma melcului, în calitate de sisteme categoriale pe palierul duratelor medii și lungi, acestea înscrise fiind în performanța artistică, cu precădere individuală și, în același timp, funcție de prefacerile istorice. (Mircea Muthu)
* * *
Cuprins Melcul şi Cochilia Glosar estetic I. Antecedente româneştiÎntre estetica metafizică şi cea ştiinţifică: Precursorii
Omul-Concept: Titu Maiorescu
Autonomism şi determinism estetic: Anghel Demetriescu
Biomorfism estetic: Eugeniu Sperantia
„Armonia părţilor sensibile”: Tudor Vianu
„Arta ca relaţie”: Mircea Florian
O teorie a genurilor: Liviu Rusu
„Conceptul-Imagine”: Lucian Blaga
O teorie a lecturii: Radu Stanca
Estetica „Falsului tratat”: Benjamin Fundoianu
Spre o „Poiesis universalis”: Henri Jacquier
RetroproiecţiiO panoramă estetică: Al. Dima
Estetica şi Esteticul: Grigore Smeu
Şcoala clujeană de estetică
II. Între mediere şi sintezăMutaţii generale în actul poietic/aisthetic. Determinări canonice spaţio-temporale
Din gramatica creativităţii
Vocalitate – Vorbire – Scriere
Reprezentare – Semnificare – Simbolizare
Imaginea
Obiect artistic/Obiect estetic
Creativitatea artistică
Aporie şi mediere în estetica generală şi aplicată
Industriile culturale şi estetica
III. Melcul şi CochiliaTradiţie şi regenerare
Contopiri şi diferenţe
Cultura populară versus Estetica
Teologie şi Estetică
Întoarceri şi anticipări
Comunicare şi anticomunicare
Reiterări şi AsimptoteTrivialul în estetică: Radu Voinescu
O teorie a poeziei moderne
De la clasic la clasicism
Imaginea publicitară
Canon şi canonizare în estetică
Genologia, astăzi
Critica între teoria literaturii şi estetică
Estetica între ştiinţă şi artă
Estetici ale receptării literare
Scrisori, autobiografii, jurnale
Detaliu şi sinteză
A rescrie Estetica Sintesi Resümee Indice de autori* * *
Profesor universitar dr. emerit la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, MIRCEA MUTHU s-a născut la 1 ianuarie 1944, în Iernut, județul Mureş. Este estetician, comparatist, balcanolog, critic şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România; debutul absolut în revista „Tribuna” (1967). Volume: Orientări critice, 1972; Literatura română şi spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol între fragment şi construcţie, 1982; Permanenţe literare româneşti în perspectivă comparată, 1986; Alchimia mileniului, 1989 şi 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993, 1998, 2020; Esenţe (Poeme), 1994; Cîntecul lui Leonardo, 1995; Călcîiul lui Delacroix, 1996; Făt-Frumos şi „vremea uitată” – o nouă interpretare a basmului „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” (în colaborare cu Maria Muthu), 1998 şi 2008; Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceză, 2001); Lucian Blaga – dimensiuni răsăritene, 2000 şi 2002; Balcanismul literar românesc, 3 vol., 2002 şi 2008, ed. definitivă Balcanismul literar românesc. Panoramic sud-est european. Confluențe culturale, 2017 (Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România); Balcanologie (vol. I, 2002, vol. II, 2004, vol. III, 2008); Grafii (Poeme), 2004; Studii de estetică românească, 2005 şi 2014 (ediţie revăzută şi adăugită); Ochiul lui Osiris. Dialoguri, 2010; Europa de Sud-Est în memoria culturală românească. Bibliografie, 2011; Trepte (Poeme), 2013; Repere culturale transilvane, vol. I, 2013; vol. II, 2018; Estetica între mediere şi sinteză, 2016. Coautor la dicţionare de literatură română şi la numeroase volume colective. Ediţii îngrijite: Anton Pann (1973); Liviu Rebreanu (1976); Henri Jacquier (1991); Radu Stanca (1997); Eugeniu Sperantia (1997); Al. Dima (2002). Distincţii: Ordinul Naţional Pentru merit în grad de cavaler (2000); Ordre des Palmes Académiques (2001) pentru servicii aduse culturii franceze. Premiul „George Călinescu” pentru întreaga activitate, decernat de Muzeul Național al Literaturii Române, Bucureşti, 2016.
COMENZI:
⋅ Livrare si Plata ⋅Cum se comanda ⋅Contact |
PRODUSE:
⋅ Noutăți ⋅ Promoţii ⋅ Categorii |