Prietenia se lasă pictată pe orice șevalet, iar în ipostazele ei protagoniștii se sustrag timpului și spațiului, înrâurindu-se de neobișnuit. Marele și micul, multiformul și uniformul, insipidul și gurmandul își dau mâna și pornesc în călătorii unice, scriindu-și povestea în văzul martorilor sau în absența lor. Fiecare prietenie este o mirare, iar cartea „Giordano și farul”, scrisă de Janna Carioli și ilustrată de Marina Marcolin, revelează lectorului frânturi din acest spectacular.

Eroul narațiunii, Giordano, trăiește într-un far, iar jucărie și, totodată, singură prietenă îi este marea. Aceasta îi aduce în dar bucăți de lemn strâmbe și găurite, fie de ciocul acvilei, de coama dragonului ori de ghearele șopârlei. Iar băiatul o răsplătește dăruindu-i sticle cu mesaje. Verzi, de plastic sau transparente, recipientele conțin mereu aceeași întrebare: „Cine se află pe celălalt țărm al mării?”.

Ei bine, răspunsurile întârzie să apară, iar marea își consolează camaradul aducându-i încă o dată la țărm diferite obiecte, pietre străbătute de linii albe sau trandafirii, ce par asemenea obrajilor de copil. Cu toate acestea, băiatul nu renunță și aruncă în mare o altă sticlă, repetând aceeași întrebare. Va afla Giordano un răspuns sau ecoul gestului său va fi mistuit de valurile aceleași mări care-i poartă și gândul? Intuind răspunsul, ne continuăm peregrinajul în lumea cărții plină de sensuri diamantine, focalizate în jurul prieteniei.

Astfel, ca laitmotiv al narațiunii, prietenia capătă dublă accepțiune. Pe de o parte, aceasta poate fi privită ca nevoie umană fundamentală. De aceea, deși înconjurat de marea pe care și-a apropriat-o deja, Giordano totuși caută dialogul, joaca și comuniunea cu cineva asemenea lui. Băiatul este sincer și stăruitor în împlinirea dorinței care-l mână în repetarea aceluiași gest, a aceleași întrebări. În acest moment al derulării epice, prietenia îi este miză, iar a accede la ea presupune asumarea unor valori indispensabile: perseverență, curaj, autenticitate și imaginație.

Pe de altă parte, prin prisma eforturilor depuse, Giordano transformă scopul în împlinire, ideea de prietenie transfigurându-se în imaginea Palomei. De-acum totul capătă alt sens, iar la celălalt capăt al mării se deschide poarta spre o lume nouă. Prietenia transgresează cercul virtualității și poate fi concretizată, animând în lăuntrul lui Giordano un noian de necunoscut binefăcător: dorința de cunoaștere, speranța și capacitatea de empatiza, prin racordarea la simțămintele Palomei.

Plasată într-un context făurit din elemente marine, narațiunea cărții „Giordano și farul”, scrisă de Janna Carioli și ilustrată de Marina Marcolin, angrenează lectorul într-o poveste plină de semnificații. Odată cu experiența lui Giordano învățăm demersul pentru a câștiga prietenia, întrezărind și bucuriile pe care aceasta ni le rezervă ulterior.