Literatura noastră nu poate să nu și-l asume pe Eugen Ionescu pentru scrierile sale în limba română. Și trebuie să fie de la sine înţeles că în acestea se află rădăcinile operei de excepţie a scriitorului francez Eugène Ionesco. Pentru a-l putea pătrunde însă deplin pe importantul dramaturg al veacului al XX-lea, trebuie să se cunoască întregul său parcurs creator. Altfel, nimeni nu va înţelege de ce se referă la Caragiale și la Urmuz cu un respect oarecum filial. Acest fapt nu scade cu nimic din aura ce-l înconjoară. Ba, dimpotrivă. (Constantin Cubleșan)

* * *

CONSTANTIN CUBLEȘAN (n. 16 mai 1939) este critic și istoric literar, prof. univ. dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” (Universitate de Stat), Alba Iulia.
VOLUME DE CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ: Miniaturi critice (1968); Teatrul. Istorie și actualitate (1978); Opera literară a lui Delavrancea (1982); Teatrul, între civic și etic (1983); Opera literară a lui Ion Lăncrănjan (1993); Eminescu în conștiința critică (1994); Ioan Slavici comentat de… (1994); Eminescu în perspectivă critică (1997); „Luceafărul” și alte comentarii eminesciene (1998); Opera literară a lui Pavel Dan (1999); Caragiale în conștiința critică (1999); Eminescu în orizontul criticii (2000); Romancierul Rebreanu (2001); „Moara cu noroc” de Ioan Slavici (2001); Eminescu în oglinzile criticii (2001); Antologia basmului cult românesc (2002); Caligrafii „Caligrafului” (Foiletoane critice, 2002); Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (coordonator, 2002); Eminescu în reprezentări critice (2003); Clasici și moderni (studii critice, 2003), N. Filimon. Micromonografie (2003); Romulus Cojocaru, poetul (2004); Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (coordonator, 2005); De la tradiție la postmodernism (2005); Eminescu în privirile criticii (2005); Efigii pe Nisipul vremii (2005); M. Eminescu. Ciclul schillerian (2006); Mihail Sebastian. Teatrul. Dicționar de personaje (coordonator, 2007); Serile cu Bartolomeu (2007); Din Mansarda lui Cioran (2007); Pavel Dan. Prozatorul Câmpiei Transilvane (2007); Pasiunea lecturii (2008); Eminescu în comentarii critice (2008); Conferințe literare (2009); Lucian Blaga, dramaturgul (2010); În jurul începuturilor romanului românesc (2010); Eminescologi clujeni (2011); Escale în croazieră: Constantin Virgil Gheorghiu (2011); Curente, mișcări, grupări literare și artistice în sec. XX (2012); Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (coordonator, 2012); Nuvelistul Rebreanu (2012); Lecturi confortabile (2012); Liviu Rebreanu. Zece ipostaze ale romanului (2013); Opera literară a lui Nicolae Filimon (2013); Lectura – profesiune și delectare (2013); Urmuz în conștiința criticii (2014); Mihail Sadoveanu. Actualitatea în rezonanță istorică (2014); Eminescu în exegeze critice (2015); Dumitru Radu Popescu în labirintul mitologiei contemporane (2015); Ion Druță: conștiință a istoriei basarabene (Chișinău, 2015); Poezia, mereu poezia (2016); Constantin Virgil Gheorghiu. Aventura unei vieți literare (2016); Poezia de toate zilele (2017); Eminescu în reflexii critice (2017); Augustin Buzura. Prozatorul sondărilor abisale (2018); Mihai Eminescu. Lecturi analitice (2018); Poezia de zi și noapte (2019); Memoriile memorabililor (2019); Candele de veghe (2019); Poeții „Stelei” 70 (2019); Valeriu Anania. Dramaturgul (2020); Poezia în lumini și umbre (2020); D.R. Popescu. Teatrul politic (2020); Poezia de azi pe mâine (2021); Bartolomeu Valeriu Anania. Cărturarul (2021); Ion Creangă, clasic al artei naive (2021).