Lucrarea este conceputa pentru un public alcatuit din studenti si absolventi ai institutelor economice, interesati sa se perfectioneze in comunicarea interculturala, din formatori sau din orice alta categorie profesionala sensibila la beneficiile (auto)pregatirii permanente.

Alegerea cadrului teoretic, a situatiilor cu rol ilustrativ si a activitatilor (facultative) propuse dupa temele abordate, privind in principal managementul resurselor umane, marketingul sau strategiile de functionare a unei echipe multiculturale s-a bazat in primul rand pe miza majora a predarii / invatarii limbilor straine, in particular, a francezei, in universitatile cu profil economic: realizarea unei conexiuni intre continuturile studiate si nevoile profesionale ale intreprinderilor care lucreaza in plan international. De aici si necesitatea investigarii unei retele conceptuale vizand gestionarea problemelor legate de intalnirea cu parteneri avand conceptii sau stiluri de a conduce o afacere diferite, chiar divergente, totodata si o abordare interculturala, o serie de tehnici de analiza si de negociere capabile sa asigure reusita interactiunilor interculturale, dar si strategii de evitare a unor obstacole, cauzate in general de viziunea etnocentrica ori de persistentele reprezentari stereotipe aferente, respectiv crearea de similaritati atunci cand echipa profesionala este cultural eterogena.

Modulele lucrarii alterneaza reflectiile teoretice privind o serie de modele culturale si aplicatiile lor la lumea intreprinderii, interculturalitatea in sens de interactiune intersubiectiva, dar si dobandirea competentei de comunicare interculturala, cu ilustrari si propuneri de activitati tocmai pentru a stimula practicarea limbii straine intr-un mediu profesional ai carui protagonisti se ghideaza dupa diverse referinte culturale.

In ultima instanta, lucrarea se doreste a fi o pledoarie pentru o educatie care valorizeaza etica egalitara, mai cu seama la nivelul atitudinilor adoptate pe parcursul comunicarii profesionale si, simultan, al modului de a gandi si practica dialogul. Pe de alta parte, o etica egalitara stimuleaza reciprocitatea in materie de intelegere si de toleranta, dar si eforturile in directia construirii unui set de sensuri comune tuturor actorilor, fundamental pentru actiunile sinergetice necesare realizarii proiectului profesional pe care acestia si l-au asumat.