Cercetarea doctorală a cunoscut, în ultimii ani, în România și Bulgaria, o dinamică cantitativă considerabilă, înregistrând-se o creștere exponen-ţială a numărului de doctoranzi și de doctori în toate domeniile știinţei. Asigurarea nivelul de „știinţificitate” a tezelor de doctorat elaborate este dificil de apreciat. Ea intră în responsabilitatea autorilor, dar și a celor abilitaţi să conducă doctorate, fiind o problemă de responsabilitate institu-ţională dar și de conștiinţă personală. O lucrare de epistemologie i-ar putea interesa, cel puţin la nivelul unei confruntări constructive de idei, de puncte de vedere, de poziţii faţă de valoarea diverselor contribuţii știinţifice şi de aportul lor la progresul, la devenirea comună.