Volumul își propune să studieze și să evalueze Contactele culturale și lingvistice româno-polone în Moldova între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea. Este o cercetare ambițioasă și dificilă, pentru că presupune o bună cunoaștere deopotrivă a limbii române și a limbii poloneze, nu doar în sincronie, ci și în diacronie; pentru că impune o minuțioasă cercetare interdisciplinară, întrucât o evaluare corectă a condițiilor culturale, sociale și politice din spațiul moldovenesc și din Regatul polonez în secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea și, îndeosebi, stabilirea conexiunilor necesare între cele două spații culturale, poate fi făcută, cu folos pentru studiul problemei abordate, doar îmbinând datele istorice cu cele privitoare la starea economică, politică sau militară și cu acelea privind instrucția, producția de carte și efectele culturale ale mișcărilor religioase active în acest spațiu.

(Prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, Membru corespondent al Academiei Române)

Cel de-al treilea capitol al cărţii (Efecte lingvistice ale contactelor româno-polone) reprezintă o contribuție esențială a autoarei. Pe baza analizei de text, sunt descrise și prezentate câteva modele ortografice care s-au impus în Moldova. Dincolo de datele importante despre contextul istoric și cultural al scrisului românesc în această perioadă, din volum se conturează pregnant dificultățile pe care le-au întâmpinat autorii români în găsirea echivalentelor grafice pentru fonemele din limba română de atunci. Cercetarea se remarcă, în primul rând, prin capacitatea de sinteză a autoarei care, parcurgând o bogată bibliografie critică (izvoare, dicționare, studii lingvistice, studii culturale și istorice, webografie), reușește să cuprindă complexitatea fenomenelor luate în discuție, să confrunte între ele puncte de vedere deseori divergente, să opereze cu argumente convingătoare și să tragă concluzii adecvate, menite să redescopere dinamica evoluției contactelor culturale și lingvistice româno-polone.

(Prof. dr. emerit Constantin Geambașu)