Multe persoane fără boală celiacă mărturisesc că se simt mai bine după ce urmează o dietă fără gluten. Iar studiile recente par să pună capăt controverselor, aducând dovezi despre sensibilitatea la gluten non-celiacă. Aceasta este o problemă reală, ce afectează un procent însemnat din populație, care nu are știință despre acest fapt.

Asupra acestui aspect avem nevoie să fim atenți, felul în care cerealele sunt modificate genetic, felul în care făina din pâinea noastră este aditivată, fiind una dintre cele mai remarcabile produse, dar cu un conținut exagerat de produși chimici. Poate că această combinație chimică și modificările genetice realizate în timp să faciliteze dezvoltarea intoleranțelor și sensibilității la gluten.

Aproximativ 1% dintre noi suferă de celiachie, aceasta fiind o afecțiune autoimună ce înseamnă pe scurt: intoleranța alimentară la gluten. Și de aici, din păcate, lucrurile se complica. De ce? Pentru că simptomele bolii celiace sunt destul de nespecifice și pot varia de la o persoană la alta. Astfel, există peste 300 de simptome și orice parte a corpului poate fi afectată, fiind în suferință.

Boala celiacă poate apărea la orice vârstă: la nou-născut (odată cu introducerea alimentelor care conțin gluten), în adolescență sau la stadiul de adult. Rudele apropiate ale bolnavului au o probabilitate de 45% în a dezvolta și ei această boală, iar cei cu simptome intestinale, care amintesc de cele ale bolii celiace, au o probabilitate de 17% de a suferi de această boală.

O provocare precum un semnal de alarmă, care a conturat o nouă perspectivă în viața celor care au parcurs-o, deoarece una din două persoane au sesizat efectele excluderii glutenului din alimentație, după numai câteva zile.