Numărul 1/2021 al Revistei de Dreptul Familiei constituie o nouă pledoarie pentru dezbatere, argumentare și clarificare, pe marginea actualității naționale și transfrontaliere. Materialele acestui prim număr reflectă interesul publicului de specialitate și dinamismul relațiilor de familie, care obligă constant la interacțiune științifică.

Editorialul este semnat de către domnul Cristian Bence-Muk – compozitor, conferențiar universitar doctor, director al Departamentului de Compoziție muzicală și Dirijat din cadrul Facultății Teoretice a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Familia, în cheile „sol” și „fa” pune în lumină rolul familiei în destinul marilor compozitori. Partiturile nepieritoare au rămas în clepsidra timpului datorită geniului autorilor, dar și ca expresie a desăvârșirii umane, emoționale, în cadrul familial ori, dimpotrivă, în absența interacțiunii specifice membrilor familiei: „Familia a asigurat, pentru o parte dintre acești muzicieni, echilibrul și stabilitatea necesare concretizării unei opere fundamentale, nepieritoare, iar pentru alții, tocmai absența familiei a potențat, alături de personalitatea fiecărui creator în parte, sensibilitatea și zbuciumul caracteristice astăzi pentru întreaga lor creație sau a oferit libertatea necesară și dorită de acțiune pentru dedicarea totală, în plan artistic”.

Secțiunea Studii conține materiale de analiză aprofundată, într-un registru critic și contributiv, grefat pe actualitatea relațiilor de familie.

Intimitatea vieții private beneficiază de protecție sub semnul drepturilor personalității, în context național și european. Datele privind starea de sănătate a minorului se află la confluența dreptului pacientului la confidențialitate și a obligației cadrului medical de a obține consimțământul informat, în vederea efectuării procedurilor terapeutice. Studiul Secretul medical al minorului și exercitarea autorității părintești (articolul 487 din Codul civil): protecție sau prejudiciu? (Maria Aluaș) analizează modalitățile de armonizare a drepturilor pacientului cu obligațiile medicului, astfel încât să fie garantată respectarea principiului interesului superior al minorului. Argumentarea teoretică este ilustrată cu situații speciale în care exercitarea autorității părintești nu pare să fie cea mai bună alegere pentru o anumită condiție medicală a minorului.

În cadrul studiului Divorțul prin acordul soților dintr-o perspectivă istorică, trecut-prezent (Oana-Elena Buzincu) sunt reunite dispozițiile legale referitoare la divorț, în intenția de a realiza (cum precizează autoarea) o „imagine la scară redusă” a unei instituții controversate social și legislativ. Cu accent pe divorțul prin consimțământ, analiza parcurge primele reguli ale desfacerii căsătoriei în antichitate, perioada normativizării divorțului pe teritoriul românesc și în Transilvania secolelor XV-XIX, precum și regimul juridic instituit de cele trei coduri – Codul civil de la 1864, Codul familiei (1953) și actualul Cod civil, intrat în vigoare în anul 2011.

Studiul Ordinul de protecție provizoriu. Discuții privind competența (Vlad Ionuț Domocoș) examinează critic aspectele de competență pe care le implică ordinul de protecție provizoriu, ca instrument asociat conduitei preventive în lupta împotriva violenței domestice. Autorul valorifică ideea că rațiunea reglementării ordinului de protecție provizoriu rezidă în principiul celerității, întrucât trecerea unui timp cât mai scurt de la momentul sesizării comportamentului apt a reprezenta violența în familie și până la luarea unei măsuri concrete de protecție de către stat este reclamată, cu titlu obligatoriu, în documentele internaționale în materie. Propunerile de lege ferenda au ca premisă soluții considerate ca fiind discutabile sau chiar neavenite, din perspectiva competenței emiterii măsurii, pe baza evaluării riscului și pe baza unor criterii obiective, nu doar pe temeiul împrejurărilor relatate de către presupusa victimă.