La începutul anilor ᾿90, numeroase familii din Heillange - un oraș ficțional plasat de Mathieu în nord-estul Franței, la granița cu Luxemburgul - devin victime ale dezindustrializării văii, o realitate care pentru mulți înseamnă șomaj, lipsa perspectivei și alunecarea într-un paseism naționalist. În acest peisaj, din care nu lipsesc violența domestică, dependența de alcool, ranchiuna la adresa migranților și plictisul, se desprind figurile a trei adolescenți - fiul unui fost muncitor în uzină, fiica unui parvenit din clasa de mijloc și fiul unui migrant nord-african. Cei trei se întâlnesc în circumstanțe nu dintre cele mai fericite, iar consecințele faptelor pe care le comit din teribilism adolescentin îi vor urmări și în viața adultă. Pe parcursul a șase ani suntem martorii evoluției lor și ai situațiilor care adâncesc sau estompează diferențele de clasă. Dincolo de problemele privind fracturile socio-culturale și umilințele care decurg de aici, Mathieu își îndreaptă atenția către viața emoțională a protagoniștilor săi, descoperirea sexualității, manifestarea furiei și efortul de a se decontamina de trecut.

Heillange își poate găsi corespondentul în multe orașe periferice uitate de lume și, păstrând proporțiile, ar putea aminti de anii învolburați din România de după Revoluție.

„Mathieu surprinde vulnerabilitatea și stângăcia adolescenței cu o acuitate dureroasă... Cartea sa este un roman al maturizării vast și curajos, care abundă în scene de sex și violență, dar care reușește totodată să fie plin de tandrețe și, în mod ironic, de speranță.” Kirkus Reviews

„O explorare aptă, cu bătaie lungă a unei țări dezindustrializate care își tratează familiile «ca pe un fenomen social»... Și copiii copiilor lor poate fi comparat cu operele marilor scriitori francezi realiști și naturaliști ai secolului al XIX-lea.” Times Literary Supplement

„Este ușor de înțeles de ce această carte, care a sosit într-un moment cum nu se putea mai oportun și care conține istoria secretă a recentelor revolte din Franța, a fost atât de bine primită de critici.” New York Times Book Review

„Și copiii copiilor lor poate fi considerat un pamflet. Totuși el este mai degrabă un imn elegiac imersat în «înfricoșătoarea blândețe a apartenenței».” Financial Times

„Romanul lui Mathieu ne ajută să înțelegem mai bine cât de profund este curentul actual de respingere a elitelor politice și economice.” Libération