În familia ultimului Împărat rus a domnit întotdeauna bucuria. Ortodoxia era percepută drept trăirea vieții în întreaga ei plinătate. Nu trăiau ascetic, dar smerit, năzuind către cel mai important scop al vieții: Cetatea Cerească. Erau legați de dragostea pentru Hristos și dragostea evanghelică față de aproapele, ceea ce însemnă că împlineau poruncile principale ale lui Dumnezeu.

Părintele Nicolae Beleaev, cu puțin timp înainte de moartea lor tragică, a notat în jurnalul său:

“Să dea Dumnezeu ca toți tinerii să ajungă la înălţimea duhovnicească a copiilor fostului Împărat. Am rămas surprins de bunătatea, smerenia, supunerea față de părinți și acceptarea necondiționată a voii lui Dumnezeu, de puritatea gândirilor și necunoașterea murdăriei existente în lume...”