Ca si autorul, eroul romanului, Bernard Valcourt, e un ziarist canadian, martor la cateva dintre cele mai cumplite momente ale istoriei sfarsitului de veac: foametea din Etiopia, razboiul din Liban, genocidul din Ruanda. Sosit la Kigali pentru infiintarea unui post de televiziune, el surprinde capitala Ruandei in ajunul declansarii luptelor dintre triburile Hutu si Tutsi din 1994, soldate cu sute de mii de victime de ambele parti, si bantuita de ravagiile epidemiei de sida. Sceptic prin profesie, Valcourt nu poate opune cinismului cu care occidentalii privesc zguduitoarele scene din orasul ravasit de ura decat un permanent monolog interior care demonteaza mecanismele urii rasiale dintotdeauna si de pretutindeni. In miezul romanului, tinand in cumpana intreaga grozavie a macelului -povestea imposibilei iubiri dintre Valcourt si Gentille, tanara descendenta a unei familii ruandeze cu sange amestecat care, odata cu dragostea, descopera poezia lui Paul éluard, sub semnul careia sta destinul amandurora. "Cu romanul acesta, exceptional, care indurereaza spiritul si incrimineaza specia umana, veti patrunde in taramul mortilor, calauziti de marsul funebru al unui alb care iubeste mai presus de orice o negresa in inima unei Africi inrosite de sange. [...] A patrunde in aceasta carte inseamna a intra intr-un univers in care zorii nu se vor mai arata niciodata."
Le Nouvel Observateur
"Aceasta fresca cu accente umaniste pe care nu le-ar fi respins nici Albert Camus, nici Graham Greene este romanul anului."
La Presse