Autorul a întocmit o colecție de povești, anecdote, dar și de fapte, obiceiuri consemnate în documentele vremii menite să îi fie de folos atât unui academician care ține prelegeri despre Bizanț, cât și unui tânăr aflat în căutarea acelor subiecte controversate care pot declanșa conversații spumoase la petreceri.

Bazându-ne pe lecțiile de istorie sau pe lecturile adiacente, le-am rezervat romanilor un loc fix și confortabil în memoria colectivă. Aveau o armată eficientă care le permitea să împingă din ce în ce mai departe granițele imperiului pe care l-au construit, vorbeau latina, izvorul înțelepciunii și al eleganței livrești, au reușit să creeze un sistem juridic exemplar, dar și o infrastructură impresionantă pentru acele vremuri. Să fie acesta un tablou fidel al civilizației care ne fascinează și astăzi, la mai bine de două milenii distanță?

Vechii greci ne-au dăruit dramaturgia, filosofia și conceptul de democrație. Multe forme de artă și ramuri ale științei ar fi de neconceput fără contribuția lor. Homer, Euripide, Platon și Aristotel sunt câteva dintre numele răsunătoare ce stau la rădăcina culturii occidentale. Dar dacă Grecia Antică – așa cum ne-o imaginăm astăzi – nu este decât o utopie străveche, care a trecut cu bine proba timpului? De fapt, noi ne raportăm la această civilizație așa cum a fost proiectată în epoca romantică, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.