Cartea este o colecție de eseuri cu valoare documentară, care relatează poveștile a paisprezece femei, dintr-o perspectivă masculină, având la bază tiparul femeilor intelectuale din perioada anilor 1940.
Utilizarea vocii narative masculine introduce ironie în reprezentarea vieții de zi cu zi și încurajează cititorul să privească relațiile dintre bărbați și femei într-o nouă manieră.