Prietenia dintre Antonio și Cătălina este amenințată de atracția sexuală care se naște între ei doi, după micile jocuri periculoase în care se antrenează de când locuiesc sub același acoperiș.

Cei mai buni prieteni ar putea deveni ușor cei mai buni iubiți, dacă în calea fericirii lor nu ar sta un secret sumbru.

Vor da cei doi o șansă iubirii lor sau vor rămâne veșnic doar cei mai buni prieteni?

„— Ce suntem noi, Antonio? întreabă cu ochii sclipind, în timp ce mă chinui cu ea în brațe să deschid ușa.

— În acest moment, doi idioți băuți care încearcă să deschidă o ușă.

— Suntem cei mai minunați prieteni! decretă, agățându-se de gâtul meu.

Mă pupă cast pe obraz și îmi cerșește atenția, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic între noi doi. Nicio ceartă stupidă.

Regret că am făcut-o să plângă, dar nu găsesc puterea să îi spun. Mă va săruta iar, dacă fac asta, și chiar nu am chef să sărut ce mi-a rămas de la Bogdan.

— Asta nu e prietenie, Cătălina! urlu după ce o trec pragul. Nu putem să mai continuăm așa.

— Mă duci sus și faci dragoste cu mine?

— Te duc sus și îți citesc o poveste cu prințese, mârâi, în timp ce o ridic în brațe ca să o duc în cameră.

Treaba asta ar trebui să fie simplă de tot. Las bagajul sexi din brațele mele pe pat și mă duc în camera mea să intru în comă, dar mă lasă? Cred că am depășit câteva limite în prietenia asta ciudată.”