Studiile din acest volum au un caracter interdisciplinar pregnant, fiind realizate la confluenta mai multor arii tematice si metodologii de cercetare, toate reunite sub semnul studiului aplicat al religiei. Veti regasi aici lucrari venind dinspre filosofia religiei, teologie si mistica, studii biblice, hermeneutica, istoria religiilor, sociologie, literatura, cartografie, arta religioasa. Traditiile religioase sunt abordate pornind de la texte, imagini sau teme fundamentale, studiate in perspectiva sincronica sau diacronica. Volumul cuprinde studii referitoare la traditia iudaica (biblica, rabinica, filosofica), traditia crestina (studiu biblic, exegeza, iconografie, cartografie), traditia budista tibetana (cu trimiteri, in perspectiva comparata, la hinduism, la traditia Bön sau la budismul Theravada si budismul Chan). Ele sunt grupate in patru sectiuni, pe arii tematice: Studii biblice, Religie si identitate, Istoria ideilor religioase, Religie si reprezentare.

Sper ca acest volum sa ii incurajeze pe toti cei care doresc sa inteleaga sau sa aprofundeze, cu instrumente pertinente, fenomenul religios. Numai o cunoastere temeinica, izvorata din bucuria curata de a intelege oamenii si lumea, poate surprinde frumusetea si nobletea invataturilor inalte pe care ni le daruiesc religiile lumii. (Madeea Axinciuc)

„Care este diferenta dintre certitudine si cunoastere? Cum putem distinge certitudinea simtului comun de cea din cadrul jocului de limbaj religios? Putem gasi un punct in care acestea se intalnesc? [...] Wittgenstein sustine, in sensul acesta, ca «pe Dumnezeu nu-L poti auzi vorbind cu altii, ci numai cand tu esti cel caruia i se adreseaza».” (Sabina Avram)

„Tantra budista are o abordare cu totul diferita de cea traditionala: departe de a cere obisnuita dezicere de natural, ea propune valorizarea umanului, utilizarea naturii umane drept «combustibil» pe calea catre implinirea spirituala.” (Iulian Lucian Maidanuc)

„Biserica de lemn de la Ibanesti are o invelitoare clasica, din lemn. Mai exact, acoperisul este din sindrila si este lucrat «[…] in patru ape pentru intreaga sarpanta a bisericii», aceasta fiind o alta trasatura definitorie a bisericilor de lemn din judetul Olt.” (Gabriela Drimba)

„Mapamondurile aveau rolul de a afirma viziunea religioasa crestina despre lume, in acord cu dogma Bisericii. Hartile aveau cu siguranta multiple functii, insa, indiferent de intentia cu care au fost realizate, hartile exprima fara indoiala o viziune cosmologica si o intelegere a lumii, proprie spiritualitatii crestine.” (Ioana Zamfir)

„Sfintirea zilei a saptea reprezinta, de fapt, o declaratie pe care Creatorul o face despre creatia Sa. Dumnezeu nu este doar un producator al lumii, un mester priceput, ci El ramane prezent in lume dupa finalizarea crearii ei.” (Beniamin Chircan)

„Prin fata transcendentul se manifesta in imanent, fata este urma manifestarii, a prezentei lui Dumnezeu, fata este epifanie divina. Aceasta caracteristica instituie asemanarea pe planul intregii umanitati.” (Rodica Guramulta)

„Cand si cum s-a realizat separarea crestinismului de iudaism? Care este momentul in care se poate vorbi despre o religie crestina? Numeroase raspunsuri au fost oferite la aceste intrebari. Unele dintre ele s-au concentrat pe rolul esential pe care l-a avut Biserica in coagularea noii religii crestine – dezvoltarea structurilor ecleziastice, a ierarhiei si a regulilor de organizare interna, stabilirea modului in care se savarseste ritualul, modalitatile de interpretare a scripturilor iudaice si elaborarea unui corpus nou de texte si traditii.” (Alina Tariceanu)

„Intelegerea Esentei lui Dumnezeu, patrunderea secretelor Creatiei Sale, precum si meritul de a avea revelatii nu sunt concepte straine de Baal Shem Tov, ele sunt omniprezente in cariera marelui tadik, reprezentand fundamentul cunoasterii sale.” (Andrada Chioveanu)

Cuprins

CUVANT INAINTE 9

I. STUDII BIBLICE

Sabatul, intre „a fi” si „a face”. O analiza a semnificatiei zilei a saptea a creatiei din Geneza 2:1–3, de Beniamin Chircan 17

Introducere 17

1. Consideratii generale 20

2. Termeni-cheie: analiza si interpretare 27

3. Concluzii 50

Bibliografie 52

Panim ca prezenta si dialog in Biblia ebraica, de Rodica Guramulta 57

II. RELIGIE SI IDENTITATE

Cine este [cu adevarat] poporul ales in iudaismul celui de Al Doilea Templu?, de Ioana Bujor 75

1. Etnicitate si exclusivism in iudaism 76

2. Ce sunt identitatile sectare? 77

3. Adevaratul Israel 80

Bibliografie 89

Modalitati de cristalizare a identitatii iudaice in Antichitatea tarzie. O analiza a perioadei tanaitice din perspectiva discursului ereziologic, de Alina Tariceanu 91

1. Cadru teoretic de referinta 100

2. Perspective rabinice asupra identitatii

evreiesti: cine ramane evreu si cine nu? 104

Bibliografie 131

III. ISTORIA IDEILOR RELIGIOASE

Despre certitudine, cunoastere si credinta in scrierile lui Ludwig Wittgenstein, de Sabina Avram 137

1. Despre certitudine si cunoastere 138

2. Despre jocul de limbaj 139

3. Despre credinta religioasa 141

Concluzii 146

Bibliografie 147

Rabi Baal Shem Tov: tehnici mistice si invataturi.

Epistola despre ascensiunea sufletului, de Andrada Chioveanu 149

1. Dumnezeu, Numele Sau si Hesed 150

2. Devekut 154

3. Avoda 158

4. Kavana 161

5. Plansul 163

6. Hitlahavut 164

Concluzii 168

Anexa 1. Epistola lui Besht in limba ebraica 171

Anexa 2. Epistola lui Besht – traducere in limba romana 172

Anexa 3. Interpretarea epistolei 175

Bibliografie 179

Tantra budista si locul ei in cadrul budismului, de Iulian Lucian Maidanuc 181

1. O abordare diferita de cea traditionala 181

2. Localizarea geografica a budismului tantric 183

3. Scurta istorie a budismului tantric 185

4. Tantra budista: repere esentiale 193

5. Tantra budista si Mahayana, budismul Marelui Vehicul 195

6. Tantra budista, laboratorul de experimente al metafizicii Mahayana 197

7. Elemente comune ale tantrei budiste si ale Mahayanei: metafizica 202

8. Diferente majore intre tantra budista si Mahayana: calea transformarii 205

9. Tantra budista si tantra hinduista 206

10. Tantra budista si Hinayana 208

11. Tantra budista si Dzogchen 209

Concluzii 210

Bibliografie 211

IV. RELIGIE SI REPREZENTARE

Biserica de lemn din Ibanesti: descriere si program iconografic, de Gabriela Drimba 215

Elemente ale sacrului in mapamondurile medievale, de Ioana Zamfir 277

1. Introducere 277

2. Harta si cosmologie 285

3. Spatiu si timp 292

4. Centrul si omogenitatea spatiului 295

Concluzie 299

Bibliografie 300

Autori: Sabina Avram; Ioana Bujor; Andrada Chioveanu; Beniamin Chircan; Gabriela Drimba; Rodica Guramulta; Iulian Lucian Maidanuc; Alina Tariceanu; Ioana Zamfir