Purgatoriul, a doua împărăție din cele trei ale lumii creștine de dincolo, vizitată sub îndrumarea lui Virgiliu, este descris de Dante ca un munte foarte înalt, ce se înalță pe o insulă în centrul emisferei australe, completamente înconjurată de ape, la antipozii Ierusalimului aflat în centrul emisferei boreale. Așa cum însuși Virgiliu explică (Inf., XXXIV, 121-126), atunci când Lucifer a fost azvârlit din cer ca pedeapsă pentru rebeliunea sa, acesta s-a prăbușit în centrul Terrei, în partea emisferei australe, drept care toate ținuturile răscolite s-au retras în cea boreală de teama atingerii cu Vrăjmașul; astfel s-a creat genunea infernală, iar pământul dislocat a format muntele Purgatoriului ce s-a înălțat în opoziție cu Infernul. În vremea lui Dante, a doua împărăție era o creație recentă a doctrinei creștine, fiind oficial definită abia în 1274 la Conciliu de la Lyon, cfr. unor istorici ai Bisericii, precum Jacques Le Goff. Geo VASILE