Vă îmbrățișez, dragi copilași, și Îl rog pe Dumnezeu să îmi lumineze mintea, să îmi încălzească inima ca să pot da răspunsurile plăcute Lui și vouă.

Alexandru, 12 ani: Cum să fac să nu-mi mai supăr părinții?

Nu se poate. Și când devenim sfinți, tot îi supărăm pe oameni. Și sfinții îi supără pe oameni, că sunt oameni cărora nu le plac sfinții. Deci e foarte greu să nu-i supărăm pe oameni. Important este să fim atenți pentru ca atunci când supărăm pe cineva să ne întrebăm ce am făcut rău și să ținem minte. Și dacă iubim acea persoană și vrem să fim buni, avem grijă să nu mai facem lucrul acela. Deci oamenii sunt de două feluri. Unii deștepți și unii mai prostănaci. Cei deștepți învață din greșeli. Nu este păcat să greșești. Pentru că n-avem de unde să știm ce e bine și ce e rău, nu știm ce îi place celuilalt șice nu-i place. Și atunci eu fac ceva, dar văd imediat că asta face rău, că nu-i place mamei, că nu-i place tatălui meu, că nu-i place celuilalt și învăț să nu mai fac acel lucru. Și în felul acesta, eu cresc, devin tot mai bună, tot mai bun, tot mai deschis către învățătură. Altceva – când ai supărat pe cineva, să te rogi la Dumnezeu:
„Doamne, iartă-mă!”, pentru că L-ai supărat și pe Dumnezeu. „Doamne, iartă-mă!” și atunci Dumnezeu te iartă. Și pentru că ai primit acea iertare capeți și minte pentru ca să ții minte să nu mai faci lucrul ăla. Ai să greșești altceva, că asta este viața. Și oamenii mari greșesc. Mulți oameni greșesc, dar atunci când sunt inteligenți și credincioși, ei învață din greșeli cum să facă să fie mai buni. Da?! Fii binecuvântat, Alexandru!