Versurile sunt frumoase și pline de lumină, pline de o subtilitate suavă, de cert rafinament. Ipostaza sa lirică este discretă, asemeni structurii sale sufletești de trăire și sens autentic.
Ea nu a frecventat medii literare, în care s-ar fi descoperit ca poetă. Poate că rigoarea judecătorului a făcut-o reticentă și intransigentă, necăutând sub nicio formă o glorie, care, de altfel, ar fi fost meritată. Ea și-a construit, asemeni paingului, pânza perfectă în care azi ne prinde, făcându-ne să-i apreciem fără rezerve lirismul său de orfevru.
Când poeta, dilematică, m-a întrebat: „Ce zici, merită să public poeziile?“, ea a mizat, desigur, pe înțelegerea și intuiția confraternă a unui poet „cu operă“.
Cristiana Mihaela Crăciunescu este o poetă autentică care merită să fie integrată în circuitul publicistic al revistelor literare.
Timpul va decide dacă încrederea mea integrală în scrisul ei se va adeveri sau nu.
Citiți-i volumul! Vă asigur că irizările sale poetice vă vor „contami- na“ cu o reciprocitate dialogală!
Claudia Voiculescu 27 septembrie 2021