Puțină lume își aduce aminte că între anii 1933 și 1947 a apărut la Cluj o revistă cu numele „Carpații”, purtând subtitlul „Vânătoare*Pescuit*Chinologie”. Revista își avea redacția și administrația în Cluj, pe Strada Regina Maria (azi Bulevardul Eroilor) la no. 36, așa după cum reieșea de pe coperta primului număr, care a apărut la 15 ianuarie 1933. Timp de opt ani, revista a avut o apariție lunară constantă. [...] După [noiembrie 1947] revista își încetează apariția, căci se intrase în epoca „democrației populare”... În mare, o revistă cu profil cinegetico-pescăresc și chinologic a reușit să apară într-un oraș de provincie timp de 15 ani, până la o mare cotitură istorică, după care nu a mai fost nevoie de astfel de „burghezo-moșierisme”. (Mihai-Florin Hasan)

* * *

Este foarte posibil ca o parte semnificativă a locuitorilor Clujului să fi fost influențați, într-o măsură mai mare decât am putea crede astăzi, de ideologia husită, care a avut numeroase canale de pătrundere în Transilvania. În orice caz, în ultima sa etapă rebeliunea are obiective pe care contemporanii le considerau radicale. Potrivit lui Antonio Bonfini, cronicarul de curte al lui Matia Corvin, răsculații ar fi dorit să instituie „un nou tip de libertate” (libertatis nova specie), iar victoria lor ar fi dus la „răsturnarea rânduielilor țării”. (Tudor Sălăgean)

* * *

În momentul în care, la data de 15 septembrie 2004, avea loc ceremonia de deschidere oficială a Școlii de Agenți de Poliție Septimiu Mureșan, cei prezenți – reprezentanți de cel mai înalt nivel ai Ministerului de Interne, ai Inspectoratului General al Poliției Române, ai autorităților publice locale, ai presei centrale și locale, profesori, elevi, părinți – aveau sentimentul că asistă la un eveniment de noutate absolută: învățământ polițienesc la Cluj, menit a completa paleta specializărilor din Alma Mater Napocensis. Însă o privire mai atentă asupra surselor istorice și arhivistice a dovedit faptul că lucrurile nu stăteau deloc așa. Mai mult decât atât, tradiția școlilor cu profil polițienesc în urbea de pe Someșul Mic însemna un șir întreg de instituții care au funcționat aici, cu inevitabilele perioade de întrerupere, pe parcursul unui secol întreg. (Gabriel-Virgil Rusu)

* * *

Cuprins

Victor-Eugen Salcă, Prefață

Lukács József, O scurtă istorie a epidemiilor din Cluj

Tudor Sălăgean, 1437-1438: Clujul și răscoala de la Bobâlna

Ioan Ciorca, Biserica ortodoxă din Mănăștur cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Trecut și prezent

Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, Sistemul educațional în perioada interbelică

Mihai-Florin Hasan, Revista „Carpații” și Clujul

Emil Sitaru, Povești din spatele catedrei

Gabriel-Virgil Rusu, Un secol de învățământ polițienesc la Cluj

Mihai Prodan, Filmul turnat la Cluj, cu Florin Piersic, Jean Marais și fiul lui Charlie Chaplin, în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile: „par, pentru epoca respectivă, episoade de science-fiction”

Florin Moroșanu, Adrian Chircă, O scurtă istorie a candidaturii orașului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Europeană a Culturii

Autori:

Vladimir-Alexandru Bogosavlievici

Adrian Chircă

Ioan Ciorca

Mihai-Florin Hasan

Lukács József

Florin Moroșanu

Mihai Prodan

Gabriel-Virgil Rusu

Tudor Sălăgean

Emil Sitaru