Articolul 29 din Constitutia Romaniei consacra libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase, statuand ca acestea nu pot fi ingradite sub nicio forma si ca nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale. Se pun, astfel, bazele constitutionale ale rationamentelor juridice care fac posibile stabilirea in mod definitiv a relatiei dintre Stat si Biserica si reglementarea tuturor aspectelor cruciale ale unuia dintre cele mai pregnante fenomene pe care societatea le-a cunoscut: religia si credintele religioase.

Desi Codul penal intrat in vigoare in 2014 dedica, in Partea sa speciala, un capitol infractiunilor contra libertatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate, din pacate, doctrina penala din Romania nu a acordat decat un interes marginal si limitat modului in care legiuitorul a ales sa protejeze relatiile sociale privind credinta religioasa a persoanei si pe cele care se formeaza in jurul fenomenului inevitabil al mortii. Tocmai de aceea, scopul acestei lucrari este de a umple un gol care se perpetueaza in mod nejustificat in literatura de specialitate din Romania de peste un secol, prin analizarea unor texte incriminatoare a caror importanta pare a fi fost subestimata.

Cartea este structurata in sapte capitole, intr-o maniera care sa permita oricarui cititor interesat sa o parcurga cu usurinta. Astfel, dupa analiza notiunilor elementare pentru intelegerea politicii penale in materia libertatii religioase, sunt prezentate cadrul normativ general international in materia libertatii religioase, modalitatea in care alte state au incriminat anumite atingeri aduse dreptului la libertatea religioasa, precum si cele patru infractiuni contra libertatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate, prevazute in Codul penal roman la art. 381 384, iar in final sunt prezentate in mod succint concluziile autorului.