Ca orice temă legată de viața lui Eminescu, și relația acestuia cu Veronica Micle – inițial, una adulterină – rămâne un subiect controversat. Rădăcinile problemei țin și de faptul că, măritată la o vârstă fragedă cu un profesor bătrân, Veronica l-a înfuriat pe mentorul lui Eminescu, Titu Maiorescu, atunci când a depus mărturie împotriva acestuia într-un proces de hărțuire sexuală într-o școală. Ranchiuna lui Maiorescu a influențat și atitudinea altor junimiști, care îi povesteau lui Eminescu, aflat deja la București, despre presupusele orgii ale iubitei sale cu ofițerii din Iași. Dacă povestea erotică de o noapte cu Caragiale este, însă, reală, însuși Eminescu încercând să recupereze corespondența compromițătoare a „îngerului blond” cu cinicul dramaturg, presupusa intenție a Veronicăi de a se mărita cu un poet minor (Iuliu Roșca) este greu de demonstrat. Devenită văduvă, ea ar fi vrut să se mărite, de fapt, cu Eminescu, dar acesta nu a fost de acord, pretextând că este prea sărac pentru a face acest pas. A avortat, însă, Veronica un copil al lui Eminescu? A înnebunit-o poetul cu relațiile sale paralele cu Mite Kremnitz și Cleopatra Lecca („Bălăuca”)?… Greu de descurcat acum ițele acestui labirint amoros, dar cert este că Veronica nu a supraviețuit psihic pierderii iubitului său și, retrăgându-se în chilia unei mânăstiri, a hotărât să se sinucidă.