Mezina lui Caragea a sosit în Ţara Românească după ce tatăl său a fost investit Domn la București, în septembrie 1812, la vârsta de 13 ani. Primind o educaţie aleasă, Domniţa Ralu vorbea limbile franceză, greacă, germană şi turcă, având cunoştinţe solide despre literatura şi muzica europeană. Iubind nespus arta dramatică, Domniţei i-a aparţinut iniţiativa creării unui teatru permanent. În acest sens, Domniţa Ralu l-a convins pe Caragea să amenajeze, în iarna anului 1817, un local ce a rămas în istorie sub numele de „Teatrul de la Cişmeaua Roşie”.

Domniţa Ralu Caragea a fost, însă, și protagonistă a unui mare scandal diplomatic provocat de idila ei cu trimisul Franței la București. Inițial, Ledoulx a consiliat-o pe Ralu în ceea ce privește tendințele modei de la Paris, învățând-o să apară la recepții în sandale elegante dar fără ciorapi și arborând coafuri inspirate de cele ale divinităților sculptate pe frizele Partenonului. Încetul cu încetul, relația lui Ledoulx cu Ralu s-a transformat din schimb de informații culturale în experiment erotic. Boierii începuseră deja să bârfească, iar Vodă Caragea a prins și el de veste, făcând o criză de isterie când l-a surprins pe Ledoulx în iatacul Domniței, dezmierdând-o pătimaș pe aceasta. Atrași de scandal, în iatac au năvălit arnăuții, conduși de banul Arghiropol, care l-a atacat cu hangerul pe bietul seducător. Conflictul diplomatic astfel iscat s-a soldat cu revocarea din post lui Ledoulx dictată de către temutul Talleyrand, ministrul de externe al lui Ludovic al XVIII-lea.

Ca să repare onoarea pătată a fiicei sale, Caragea i-a dat-o imperativ de nevastă pe Ralu lui Arghiropol, însoțind solicitarea cu o zestre consistentă, ceea ce l-a făcut pe acesta să accepte ideea cu mare bucurie. Chiar dacă Ralu nu l-a iubit niciodată, s-au înțeles relativ bine și au avut doi copii...