Volumul este dedicat lui Mihail Moruzov și Serviciului Secret de Informații al Armatei Române pe care l-a fondat, organizat și condus din 1924 și până la începutul lunii septembrie 1940. Biografia și personalitatea lui Mihail Moruzov sunt surprinse în toată complexitatea lor, pe fundalul unei epoci marcate pe plan intern de ascensiunea Mișcării Legionare, instaurarea regimului de autoritate regală a lui Carol al II-lea și, în final, de venirea la putere a lui Ion Antonescu.

Iar pe plan extern asistăm la bascularea politicii de apărare și securitate a României de la atașamentul față de Anglia și Franța spre Germania, acolo unde din ianuarie 1933 se instalează la putere Partidul Național Socialist cu Adolf Hitler cancelar. O bogată anexă prezintă cititorilor, în premieră absolută, 43 de documente, majoritatea provenind din Arhiva Națională Istorică Centrală (20), Arhiva SRI (18), Arhiva Ministerului de Externe și Arhiva M.Ap.N. (4), exemplificând perioada 1930-1940. Mihail Moruzov este un personaj despre care s-a vorbit – și înainte de 1989, dar și după – mult mai mult decât despre succesorul său, Eugen Cristescu, sau Traian Borcescu ori Ion Lissievici. Evident, prin anvergură și rezultate, i-a depășit pe toși ceilalți.

El rămâne și astăzi cel mai bun om de informații din câți a avut această țară. Dar și cel mai enigmatic. (C.T.) „Să se con­cen­treze toate for­ţele vii ale aces­tui stat, ca toc­mai acolo unde duş­manul cel mai în­ver­şunat caută să să­dească şi să ex­ploa­teze ura în con­ştiin­ţele cetă­ţe­neşti, să se ia mă­suri neîn­târzi­ate ca atât cultul, in­strucţia, cât şi apa­ratul ad­mi­nis­trativ să-şi în­de­pli­nească dato­ria în mod cât mai con­ştiin­cios; re­zul­tatul ar fi ca prin aceste mă­suri, min­ci­una, ura şi ca­lom­nia – s-ar zdrobi de zi­dul for­mat de aceşti buni fii ai ţă­rii, iar înaltul gu­vern, la rândul său, ţi­nut în cu­rent în con­ti­nuu de acest apa­rat (Serviciul Secret - n. C.T.), în de­plină cu­noş­tinţă asupra reali­tă­ţi­lor, în toate do­meni­ile, să poată aviza la timp şi se­ver asupra tutu­ror aces­tor fapte, ca astfel să se poată rea­liza o operă naţio­nală de con­soli­dare te­mei­nică, având la bază, drep­tatea şi san­cţiuni pen­tru toţi.“ (Mihai Moruzov)