Velazquez. Goya este o analiză inedită a vieților celor doi pictori în care Jose Ortega y Gasset își dezvăluie extraordinara intuiție grație căreia reconstituie profilul strict pe care-l capătă destinul fiecăruia. Studiile sînt și un prilej de a medita asupra unor chestiuni generale de metodologie a istoriei artelor, de filozofie şi de istorie, precum şi asupra avantajelor abordării artelor plastice din perspectiva filozofului, deschizătoare de vaste orizonturi. Lucrarea despre Velázquez a stîrnit o adevărată vîlvă printre specialiştii timpului său, iar cea despre Goya reprezintă o adevărată capodoperă a marelui filozof spaniol.

Ortega y Gasset, filozoful care încearcă să ajungă la o înţelegere a artei prin integrarea ei superioară în viaţa socială, este de fapt conştiinţa filozofică a artei. Marile opere artistice sînt considerate de el în primul rînd în calitatea lor de fapte de cultură aparţinînd destinului omenirii. Operele critice ale marilor personalităţi exercită întotdeauna o atracţie dublă, şi un comentariu de Ortega y Gasset ne interesează deopotrivă pentru cunoaşterea comentatorului şi a celui comentat. De aceea, nu trebuie să ne surprindă faptul că eseurile lui sînt în mare măsură nişte autoportrete.

Andrei Ionescu, Prefață

A-l trăi pe Goya înseamnă să-l fi întîlnit, fiindcă întîlnirea cu el este întotdeauna rodnică, penetrantă, neliniştitoare. Este imposibil ca cineva, după ce i-a contemplat măcar o parte din operă, să rămînă indiferent în faţa ei. Se prea poate, în schimb, ca pe unii Goya să-i irite. Dar nu este vorba de o iritare oarecare. Ea are un fel al ei, deosebit. Este îndreptată împotriva artistului, dar nu izbeşte cu întreaga forţă a reculului pe acel ce o simte lăsîndu-l neliniştit înlăuntrul său. În realitate, Goya ne sileşte să percepem ceea ce este neîmblînzit în arta care-i îngăduie să străfulgere în cele mai dramatice adîncuri ale vieţii tocmai pe acelea care, în mod obişnuit, evităm să le privim.

Ortega y Gasset