Excursul în istoria medicinei la românii din Transilvania bazat pe texte publicate în cartea românească veche, completat cu documente emise de Curtea de la Viena, calendare, periodice în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei este o temă prea puţin vizată în istoriografia românească. Preocupările din domeniul ocrotirii sănătăţii şi al evoluţiei bolilor din perioada de referinţă nu sunt necunoscute în literatura de specialitate. De această problematică s‑au ocupat, însă, dintr‑un alt unghi, autori precum Nicolae Vătămanu sau Valeriu Bologa care a fost considerat fondatorul şcolii de istoria medicinei din Cluj, un autor consacrat istoriei medicinii, inclusiv celei din Transilvania secolului al XVIII‑lea.

Abordarea temei „Ideea de sănătate în Transilvania iluministă în cărți și documente” aplicată de Cristian Matei are calitatea de a aduce un punct de vedere complementar cercetării istorice anterioare, bazat pe surse documentare neutilizate de alţi autori, fiind o cercetare insolită şi asumată cu multă pasiune de autor. Cercetarea actuală a arătat preocuparea autorilor autohtoni sau unora angajaţi de Curtea de la Viena pentru tratarea situaţiei sanitare în Transilvania în perioada dată. Lucrarea de faţă arată un punct de vedere „dinăuntru” şi, de cele mai multe ori, contemporan cu problemele sanitare, rezolvarea cărora era iminentă. Boli, flagele epidemice şi evoluţia tratamentelor aplicate urmărite într-un context istoric reprezentativ pentru iluminismul românesc au devenit preocuparea autorului, fost doctorand al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia în timpul parcursului său doctoral. Lucrarea oferită cititorilor îmbină în mod fericit bogata bibliografie fundamentală pentru domeniul vast al istoriei medicinei, dar coroborarea ei cu sursele documentare reprezentate de cărţile româneşti vechi din secolul al XVIII‑lea sau din cel următor identificate, cu selecţii din publicaţii periodice ale vremii sau calendare, aduc un plus de informaţie utilă pentru ambele domenii–cel al istoriei medicinei şi acela al bibliologiei. Coroborarea celor două direcţii de cercetarea aduce noi referinţe pentru ambele domenii.