„Evenimentele trezesc emoții și reverberează în istoria locală, însă, cu timpul se estompează și rămân în memoria noastră ca «o amprentă lăsată de un loc sau de un personaj». Ceea ce încă întâlnim în amintiri, ceea ce se întrezărește în amprenta lăsată de evenimente, ceea ce întâlnim în cioburi și frânturi sunt parte a unui întreg, o istorie locală ca parte a unei istorii mai ample, la rândul ei o parte a istoriei universale. Nici o frântură de adevăr nu trebuie uitată, istoria, cu bune și rele, trebuie redată în mod obiectiv pentru că «nimic nu e chiar întâmplător» sau lipsit de semnificație, iar posteritatea trebuie să cunoască adevărul. Arhivele, memoriile, amprentele evenimentelor sunt «o istorie în fărâme sau din fărâme», devenite materie primă a cercetătorului chemat să restituie întregul.

Este ceea ce Corina Teodor ne oferă prin lucrarea de față: O istorie din fărâme: protopopiatul greco-catolic al Mureșului la începutul secolului XX. Dincolo de rigoarea cercetării și de aparatul critic aferent, această carte este transpusă într-o manieră dinamică, ne oferă scenariul unui tablou în mișcare care ne introduce în atmosfera începutului de secol XX, așa cum aceasta se întruchipează în «aerul domol ardelean». Dacă memoria selectivă a posterității reține numai marile evenimente, aceste «fărâme de istorie» ne coboară în intimitatea protagoniștilor istoriei timpului respectiv, ne prezintă oameni cu speranțe și deziluzii, dedicați idealurilor pe care caută să le promoveze în ciuda dificultăților, descoperim oamenii, eroii care au clădit istoria, azi anonimi pentru marea majoritate. Istoria protopopiatului greco-catolic de Târgu Mureș la început de secol XX reînvie memoria protopopului Dionisie Decei, a parohului George Târnăvean și a altor preoți dedicați muncii de păstorire a comunităților de credincioși și apostolatului. Adevărul revelează lumea reală, cu luminile și umbrele ei inerente, cititorul descoperind de multe ori «istorii» și trăsături de caracter pe care le regăsim constant în istoria lumii și în trecutul Bisericii“. (Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, în Cuvânt înainte)