Rezultat al asiduităţii unui cercetător foarte tânăr, Literatura migrantă în spaţiul de limbă germană. Lista Chamisso. Mărirea şi decăderea unui portret de grup, la origine o teză doctorală, răspunde cu brio exigenţelor unui proiect performant, cu valoare de pionierat în domeniul studiilor literare din România. Geneza şi etapele de realizare ale cercetării de faţă pot servi oricând drept model pentru finalizarea eficientă a unui proiect doctoral, fără a mai vorbi despre actualitatea stringentă a problematicii sale, aşa cum o atestă fenomenul migraţionist în Germania din ultimii ani. Cartea Roxanei Rogobete se poate astfel constitui într-un suport documentar alternativ pentru instituţiile europene interesate de dinamica acestui fenomen.

Contextuarea socio-politică a acordării premiului literar „Adelbert-von-Chamisso” (instituit în 1985) în spaţiul de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), interpretarea înfiinţării şi desfiinţării lui în 2017, comentarea „listei Chamisso” (deci a criteriilor şi rezultatelor selecţiei autorilor şi volumelor pentru laureare), discutarea statutului identitar al scriitorilor respectivi, receptarea premiului, precum şi analiza câtorva studii de caz sunt nu doar valide ca proiect ştiinţific, ci şi extrem de ofertante prin noutatea lor în România. În plus, toate aceste linii directoare de studiu i-au permis autoarei un racord interdisciplinar cu totul remarcabil.

Din paginile cărţii se conturează un autentic „portret de grup”, în care stau alături scriitori extrem de diferiţi atât din punctul de vedere al apartenenţei etno-lingvistice (cu întreg cortegiul de consecinţe culturale), cât şi din cel al poziţionării faţă de limba şi literatura germană. Sunt, însă, cu toţii, autori care au învăţat limba germană ca limbă străină şi care au optat liber pentru exprimarea creativităţii proprii în germană.

Ipoteza avansată de la bun început este susţinută pe tot cuprinsul volumului, în pagini exemplar articulate teoretic. Iat-o: „În urma cartografierii acestui spațiu literar vom încerca să argumentăm faptul că se poate vorbi de o nouă Weltliteratur, nu în sens goethean, ci în sensul conturării unei literaturi de tip reticular, în care culturi distincte devin nodurile conectate de limba germană”.

Adriana Babeţi