Drept administrativ. Vol. I. Actul administrativ este o lucrare ce examineaza in profunzime institutia actului administrativ, trasand, dupa cum indica si titlul, repere noi pentru o teorie altfel a acestuia.
Acest prim tom al volumului (Tomul I. Notiune) expune analiza cuprinzatoare a actului administrativ, pornind de la definitia si locul acestuia in sfera dreptului administrativ. Lucrarea continua cu prezentarea clasificarilor actelor administrative, notiune care, desi pare pur teoretica, are o importanta practica insemnata. Ultima parte a volumului este dedicata conditiilor de valabilitate a actelor administrative, in special celor privind competenta, forma, procedura de emitere, obiectul si cauza acestora.
Cartea Drept administrativ. Vol. I. Actul administrativ. Repere noi pentru o teorie altfel este utila deopotriva studentilor, in aprofundarea acestei parti a dreptului administrativ, dar si practicienilor (fie ei avocati, judecatori, procurori, notari sau functionari publici), avand in vedere, pe de o parte, complexitatea abordarii si caracterul practic al acesteia, iar pe de alta, multitudinea de probleme intalnite in viata administrativa.

Editia a 2-a, aparuta la mai bine de 10 ani de prima, separa lucrarea in doua tomuri, cel de fata, Tomul I. Notiune, ingloband aspectele legate de definitie, clasificari si conditii de valabilitate, urmand ca Tomul II, Regimul juridic, sa trateze intrarea si iesirea din vigoare a actelor administrative, precum si regimul sanctiunilor aplicabile acestora.
Lucrarea construieste fundatia unei teorii elementare a actului administrativ, folosindu-se de numeroase repere noi, care au aparut fie treptat, prin evolutia lenta a interpretarilor doctrinare si jurisprudentiale, fie subit, prin intrarea in vigoare a Codului administrativ. Astfel, printre cele mai relevante aspecte tratate in aceasta editie, regasim: o analiza mult aprofundata a distinctiei dintre actul administrativ si operatiunea administrativa; o critica severa a privilegiului de jurisdictie de care se bucura administratia publica; demistificarea caracterului executoriu al actelor administrative; analiza sarcinii, ca modalitate a actului administrativ, alaturi de termen si conditie; subclasificarile actelor normative, care ajuta la delimitarea lor neta de cele individuale; argumente suplimentare in favoarea necesitatii de a renunta la conceptul de „capacitate administrativa (restransa)” a autoritatilor publice; o reordonare si, in multe locuri, o rescriere a conditiilor de forma si procedura a actelor administrative.