Ion Brad compune istoria acestei familii urmand modelului traditional al romanului-cronica si al romanului de familie unde sunt fixate personaje cu functie de centri polarizatori, reunind si asociind, punand in miscare evenimentele si rascolind memoria protagonistilor pentru ca istoria sa devina element consubstantial al existentelor. Fiinte cu o prezenta tutelara domina, protejeaza, declanseaza actiuni, dezvaluie destine, lumineaza psihologii si caractere. Traditia romanului transilvanean este prezenta la Ion Brad in istorii ale unor pasiuni (Liviu Ardeleanu si Saveta, istorie epica atat de inrudita cu aceea a nuvelei si a romanului lui Ion Agarbiceanu), in evocarea unui mediu de un inimitabil pitoresc (Blajul si scolile lui, trimitand spre proza memorialistica a lui Ion Agarbiceanu si spre discursul incisiv si acid al lui Pavel Dan), in celebrarea ceremonialului taranesc (copii, bunici, nurori aprige, conflicte inabusite, naïve strategii familiale, psihologie taraneasca etc.).