Scriitorul Eugen Cojocaru ne propune o ediție aparte a acestui volum, prezentat într-o notă poetică, pășind spre linia biblică de interpretare și redare a școlii alexandrine.
Imaginea biblică a Mântuitorul Iisus Hristos care reprezintă miezul credinței creștine, simbolul întregului Creștinism, a determinat numeroase apropieri teologice, exegetice, dogmatice, lingvistice, filologice, eseistice, istorice. Totuși, misterul hristic rămâne ademenitor și încă plin de nuanțe ce trebuie descoperite. Subliniez aici doar partea constructivă a elaborărilor de texte care descriu pe Cea de-a doua Persoană a Sfintei Treimi, pe Iisus Hristos. Desigur că au existat pentru fiecare text inspirat mii de texte defăimătoare sau care nu s-au ridicat la înălțimea subiectului tratat. Dar, în acest punct, putem să afirmăm că avem în față un text metaforic ce se situează între linia inspirată de poetul Kahlil Gibran, școala mistică siriacă, Isaac Sirul și școala alegorică din Alexandria.
Construcția textului poartă semnul poeticului, misticismului, alegoriei, dar prezintă și date istorice, cutume sociale, culturale ce conturează un timp și spațiu al viețuirii Mântuitorului Iisus Hristos. Toate se îmbracă armonios într-o estetică exegetică deosebită, descoperind un Iisus personal, aflat într-un dialog perpetuu cu cititorul. Este o notă aparte a acestui volum, care ne oferă chipul unui Mesia mai uman și apropiat de oameni. Ca și considerent personal, aș putea afirma că se apropie de linia ioneică, a Evangheliei a IV-a și a Apocalipsei. Iisus este descoperit și blând și iertător, dar și profetic, prezentând urgiile care vor veni, însă accentul este pus pe dialogul interior inițiat spre lector.
Interesant apare episodul Judecării și Condamnării lui Iisus, în care se schimbă sensul acuzațiilor și sunt descoperite anumite substraturi ale evenimentelor ce au marcat istoria mântuirii.
Personajele istorice sunt foarte bine conturate, la fel ca și datele referitoare la timp, la încadrarea în istoria omenirii, la sărbătorile determinative pentru perioada viețuirii Fiului lui Dumnezeu pe pământ. Datele prezentate, precum și perspectiva, conturează o imagine a unui Iisus altfel decât cel descoperit de evangheliile sinoptice și mai apropiat de datele provenind din scrierile apocrife ale Noului Testament. Per ansamblu este o scriere în care putem să vedem o documentare care acoperă o arie largă de la datul scripturistic, la scrierile apocrife, de la elemente apologetice la cele istorice, sociale, culturale, economice.
Alternanța de episoade de relatare cu cele de idei este o abordare specială propusă de autor. Ținta ar fi meditarea, ca formă de lecturare ce determină o nouă lecturare și o altă relecturare, ceea ce ar duce la o lectură continuă.
Romanul Iisus propus de scriitorul Eugen Cojocaru deschide o nouă perspectivă culturală de apropiere față de chipul uman al Mântuitorului, reușind să deschidă o nouă cale literară de cunoaștere a datului revelat.

dr. Victor Constantin Măruțoiu