O astfel de poezie se situeaza in realitatile noastre sufletesti si cosmice: ea se integreaza deci in acea literatura autohtona, cu profunde insusiri nationale, ce porneste din filonul popular si se afirma printr-un lant neintrerupt de scriitori, cu un fond comun, desi cu variate mijloace de realizare, nu numai pe masura talentului, ci si pe a timpului. Poezia d-lui Pillat e transpunerea poeziei lui Alecsandri, prin tot progresul de sensibilitate si prin toate prefacerile limbii pe care le- au putut infaptui cincizeci de ani de evolutie… Aceeasi viziune idilica a naturii, aceeasi seninatate patrunsa insa si de un sentiment elegiac, ce-i creste emotivitatea si deci lirismul, si aceeasi simplicitate de limba si mijloace de materializare poetica. Ar fi o interesanta comparatie de facut intre Pastelurile bardului de la Mircesti si poeziile cantaretului Floricai, nu pentru diferentieri de fond, asupra carora ne-am oprit, ci pentru evolutia formei; printr-o astfel de comparatie s-ar putea preciza, prin pilde, progresul realizat nu numai de limba, ci si de expresia poetica, prin intelectualizarea si rafinarea imaginii. Aceasta cercetare ar fi interesanta si pentru poetii de azi; intr-o literatura de imagism exagerat, s-ar vedea de cata forta se poate bucura imaginea rara, topica si armonioasa.