Pornind de la experiența proprie, datorată profesiei sale, și fiind martor la toate schimbările și provocările petrecute în domeniu în perioada postcomunistă, Septimiu Moga a început să studieze istoria băncilor românești din România. În primul rând, atenția sa a fost îndreptată asupra băncilor transilvănene, cu accent asupra celor clujene din perioada interbelică, până la finalul crizei economice, subiect asupra căruia a stăruit în ultimii ani și a rezultat volumul de față. Precum însuși autorul a remarcat, studiul și analiza modului de funcționare a sistemului bancar clujean a reprezentat o provocare, deoarece subiectul nu s-a bucurat de atenția constantă a cercetătorilor, iar perioada de timp avută în vedere a fost una aparte în istoria României. Sursele de documentare spre care s-a îndreptat autorul au fost numeroase și variate: fonduri arhivistice, presă, memorialistică, studii monografice, jurnale, biografii, istorii corporatiste. Metoda de cercetare este interdisciplinară, îmbinând cu profesionalism modul de cercetare în istorie, cu cel din domeniul economic, ceea ce a permis evidențierea cronologiei evenimentelor și activităților bancare, în contextul istoric al vremii, dar și tipologia afacerilor, riscurile și slăbiciunile sistemului bancar.

Prof. univ. dr. Marcela Sălăgean